Dana Garbovan: ,,prin desfiinţarea SIIJ se doreşte, din nou, controlul asupra justiţiei”
Dana Garbovan, judecător la Curtea de Apel Cluj si preşedintele Uniunii Nationale a Judecătorilor din România işi susţine motivele pentru care în opinia sa, ,,” cu susţine domnia sa într-un material publicat pe pagina sa de Facebook. Reproducem integral pozitia doamnei Dana Gârbovan:
,,Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justitie (SIIJ) este singura structură de parchet complet în afara controlului politic. Acesta e motivul pentru care politicul doreste cu ardoare desfiintarea sa.
Sefii PICCJ, ai DNA si ai DIICOT, precum şi sefii de secţie ai acestora, unde se vor întoarce dosarele cu magistraţi daca SIIJ va fi desfiinţată, sunt numiţi politic, de catre Preşedintele României la propunerea Ministrului Justitiei.
Este inadmisibil ca se ignora ostentativ motivul principal pentru care SIIJ a fost creata: modul in care dosarele cu magistrati erau instrumentate, in special de catre DNA, devenise o presiune reala asupra judecatorilor.
Este deja de notorietate ca in repetate randuri procurori DNA au anchetat judecatori pentru ca nu au fost de acord cu solutiile pronuntate, ca au incalcat secretul deliberării judecatorilor, ca au deschis din oficiu dosare judecatorilor şi le-au ţinut deschise cu anii.
În fostul CSM, de exemplu, aproape toti membrii aveau dosare la DNA. Raportul Inspecţiei Judiciare – si el ingnorat, in ciuda faptului ca a fost validat de Plenul CSM – este dovada clara in acest sens.
Este inadmisibil ca nu se discuta despre motivele pentru care o parte importanta a judecatorilor au sustinut infiinţarea SIIJ, iar explicatia nu poate fi decat una singura: se doreste revenirea la vechile practici de presiune asupra judecatorilor şi implicit, de control asupra justitiei.
În ceea ce priveste Memorandumul elaborat de Ministerul justitiei, nu doar ca acesta ignora opiniile exprimate de judecatorii Înaltei Curţi de Casaţiei şi Justitiei, ai Curţii de Apel Bucuresti – judecătorii care simt cel mai puternic presiunile, avand competenta in dosare ce vizeaza politicienii de la varful puterii – sau ai altor curţi de apel din tara, dar prezinta trunchiat şi punctual, chiar eronat pozitia Comisiei de la Venetia cu privire la SIIJ.
Astfel, Comisia de la Venetia apreciaza modalitatea de numire a procurorilor in noua sectie: „Este vorba în special de implicarea CSM în numirea procurorului sef al Sectiei, precum si a procurorilor din cadrul Sectiei, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie specială înfiintată în cadrul Consiliului. Acelaşi mecanism este preconizat si pentru revocare. Participarea plenului (i.e. judecători si procurori) este importantă întrucât Sectia, desi va fi condusă de un procuror sef, va investiga atât procurori cât si judecători.
De asemenea, indicarea cu precizie în legii a criteriilor (inclusiv cel putin 18 ani vechime în functia de procuror) şi a conditiilor procedurale pentru selectarea celor mai buni candidaţi asigură câteva garanţii importante de calitate si, să sperăm, de imparţialitate pentru numirile în această secţie sensibilă.”
Cu toate ca implicarea Plenului CSM este explicata şi laudată de Comisia de la Venetia, acest argument – al implicarii Plenului – este folosit de ministrul justitiei Catalin Predoiu ca motiv de desfiintare a SIIJ.
De asemenea, experţii Comisiei de la Venetia recomandă expres Guvernului să „Regândeasca propunerea de infiintare a unei structuri de parchet separate pentru investigarea infractiunilor comise de judecători şi procurori; recurgerea la procurori specializati, combinată cu mecanisme procedurale de protectie efective, pare o alternativă adecvată în această privinţă„.
Or, Guvernul nu îşi propune să ,,regândească” nimic, cu atât mai mult să vina în contrapondere cu mecanisme procedurale de protectie efectiva, ci pur si simplu doreste desfiintarea SIIJ şi revenirea la status quo-ul initial, adica la presiunile asupra judecatorilor”.
Iulian Rinder
