D-l GUE

D-l GUE

0 56

Perioada scurta ce ne mai desparte de finalul anului scolar nu va fi una de impacare cu materia parcursa si de verificare realista a cunostintelor acumulate. Examenele de final, asa cum sunt reflectate de proba de bacalaureat, sunt contestate vehement. Nu este vorba despre proteste ale parintilor, suspectati de subiectivism si implicare afectiva cand vine vorba sa se pronunte asupra probelor pe care le au de trecut odraslele lor. Chiar profesorii sunt cei care acuza Ministerul Educatiei de irelevanta si lipsa oricarei justificari – estetice sau de alta natura – a subiectelor elaborate pentru proba orala a examenului de limba si literatura romana. Mai mult de 40 de cadre didactice din invatamant ii instiinteaza pe elevi ca pot da in judecata ministerul pentru faptul ca subiectele cu pricina nu se regasesc in programa studiata si sunt, prin urmare, recuzabile.
Nu pare sa mai fie vorba de obisnuitele si previzibilele nemultumiri parentale pentru dificultatea probelor carora trebuie sa le faca fata tinerii. Venind chiar din partea titularilor de catedre, care au pregatit generatii intregi de elevi, protestul este mult mai serios, mai obiectiv si mai greu de respins de catre oficialii ministerului. Ceea ce denunta de fapt cadrele didactice este faptul ca din examenul de literatura a fost extirpat nu neaparat un autor sau altul, ci insasi literatura. In formularea actuala, subiectele reflecta doar extrem de vag teme literare. Strategii ministerului au preferat in schimb ancorarea in realitatile europene. Proba orala este mai degraba un test de cunostinte europene, de parca Europa ar fi impus de cateva zile probe draconice pentru cetatenii romani care ar dori sa patrunda in zona civilizata a continentului.
Cu pretul sacrificarii lui George Calinescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Marin Preda, George Bacovia sau Nichita Stanescu, elevii vor recita texte ale lui Jonathan Scheele sau fragmente din Raportul Tismaneanu, Pactul National pentru Educatie ori Ghidul cetateanului roman in UE. Nu un examen de literatura ci un test oral de vama, inaintea aplicarii unei stampile de libera trecere pe pasaport.
Incerc sa gasesc o justificare strategiei ministeriale de a cioparti zestrea de cuvinte a literaturii romane si de a umple ranile cu citate europene. Un stufat european gatit a la roumaine, numai bun de servit in cantinele scolare. Poate ca ministrul Adomnitei nu este pur si simplu Terminatorul educatiei romanesti, asa cum l-au botezat cadrele din invatamant. Poate ca liberalul stie lucruri la care bietii profesori si elevii cobai cu mintea lor putina nu au acces. Poate ca Adomnitei prevede vremuri grele pentru romani in apropiatul viitor european si vrea sa-i pregateasca cat mai temeinic pentru orice testare la care si-ar propune Europa sa ne supuna inainte de a ne semna certificatul de cetateni comunitari. Clarviziune ministeriala depaseste, poate, puterea noastra de intelegere si face de ras ingrijorarea isterica a cadrelor didactice.
Sau poate nu. Poate ca profesorii contestatari intuiesc lipsa oricarei urme de strategie in Educatie si incearca sa salveze marii clasici ai literaturii de la inecul in noianul de fraze cu staif european. Nu-nteleg totusi de ce nu-i propune nimeni lui Adomnitei introducerea in programa a unor ore de civilizatie contemporana europeana, care sa ofere minime repere de orientare in societatea comunitara. Asa i-ar distrage atentia de la literatura romana, pe care si-a pus in gand s-o integreze cu orice pret in Europa.
Daca nu-l opreste nimeni, mutantii nu vor intarzia sa apara. Nichita Stanescu nu va putea fi invinuit de necuvintele de la examenul oral de limba romana. Ambitiile planetare ale operei lui Marin Preda se vor vedea restranse continental odata cu „Cel mai iubit dintre europeni”. E drept, insa, ca literatura mioritica isi va scoate parleala dupa ce ce-l va reda Uniunii Europene pe Caragiale prin „D-l GUE”.

Vifor Rotar

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.