Cum arată „JUSTIȚIA PÂNÃ LA CAPÃT”.

Cum arată „JUSTIȚIA PÂNÃ LA CAPÃT”.

0 371

Cei condamnaţi pentru corupţie scapă de pedeapsă, FĂRĂ recuperarea prejudiciului !!

Zornaitoarea condamnare a corupţilor, cu care se tot lauda dna Laura C.Kovesi, a luat mai ales fatza diplomatilor direct implicati in afaceri dubioase in Romania. Si in capul listei il punem chiar pe fostul ambasador american Gitenstein !!  Nenorocia este ca fără recuperarea banilor furaţi, nu e nicio scofală. Dimpotrivă, implicatii in infractiuni, sunt coboriti …temporar la „beciul domenesc”, ca într-o „adventure must do”, culmea, tot pe cheltuiala contribuabililor. Adică, a acelorași amărâţi pe care i-au furat până mai ieri… pentru faptul ca  statul român cheltuie lunar, cu întreţinerea fiecărui deţinut, 2.500 de lei. Ȋn plus, cei care reclamă la CEDO înghesuiala din celule sau nerespectarea orarului de apă caldă, primesc bonus… despăgubiri de mii de euro. Bani care sunt luaţi din buzunarele acelorași amărâţi furaţi.
Ce dau corupţii la schimb?!
Cel mai adesea, dau cu flit…
Iar apoi folosesc din plin si beneficiază de eliberare condiţionată,tot fără să înapoieze banii furaţi. Şi se bucură,scapati de”prison” de toate averile dosite pe numele altora. Mai nou Curtea Constitutionala a „stabilit” ca aceasta confiscarea extinsă nu se aplică în cazul averilor dobândite anterior datei de 17 aprilie 2012, dată la care legea a intrat în vigoare…DNA 3
Potrivit bilanţului DNA pe anul trecut, numărul celor trimiși în judecată pentru infracţiuni de corupţie s-a dublat.Astfel 1130 de dosare au fost soluţionate de instanţele judecătorești cu condamnări, fata de 44 – cu achitări. Ȋnsă, tot în 2014, din totalul prejudiciului creat de cei condamnaţi pentru corupţie, doar 10%  a fost recuperat de către stat.
Teoretic, e imposibil. Pentru că art. 100, alin.1, lit. c) din Noul Cod Penal prevede că „liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească”. Ȋn cazul infracţiunilor de corupţie, recuperarea prejudiciului creat e prima dintre obligaţiile civile stabilite de instanţa care dispune condamnarea celui în cauză.
Cu alte cuvinte, am putea crede că… niciodată vreun corupt nu va părăsi închisoarea, înainte de termen, dacă nu acoperă acest prejudiciu. Am crede greșit….si lumea ar rade cu hohote! Noul Cod Penal a intrat în vigoare de la 1 februarie 2014, după ce marile tunuri financiare si marii corupţi ai României, trimiși abia acum în pușcării, nu pot fi atinși de noile prevederi legale. Pentru că beneficiază de „aplicarea legii penale mai favorabile” si eliberarea condiţionată în baza vechiului Cod Penal. care nu pomenea nimic despre „îndeplinirea integrală a obligaţiilor civile”, respectiv, despre recuperarea prejudiciului creat.
Un caz celebru care va ramane in istoriea infractionalitatii romanesti: la 17 octombrie 2014, fostul director general al CFR fusese condamnat la numai 4 ani si 6 luni de închisoare, pentru o ditamai fraudă de 2,7 milioane de euro. N-a mai fost recuperat niciun cent din prejudiciu. Iar Necolaiciuc a fost pus în libertate după executarea a doar 9 luni din pedeapsă. Dar pentru „cercetarea” lui si readucerea in tara – s-au cheltuit aproape o jumatate milion dolari !balanta-cu-bani-
Ȋn ședinţa de judecată în care s-a pus în discuţie eliberarea condiţionată a lui Necolaiciuc, reprezentantul DNA a invocat, firește, și nerecuperarea prejudiciului. Necoaliciuc a declarat judecătorului că „nu poate plăti prejudiciul provocat, pentru că nu a fost soluționată acțiunea civilă”, dar s-a angajat ca că, „în eventualitatea în care se va stabili un prejudiciu în sarcina sa, atunci îl va plăti”.
Mai exact, potrivit rechizitoriului DNA, în perioada decembrie 2001 – ianuarie 2003, Mihai Necolaiciuc, director general al C.N.C.F.R.S.A., și Viorica Olăeru, director al Direcţiei Economice, ignorând clauzele unui contract de finanţare  cu Banca Europeană de Investiţii, pentru realizarea „Proiectului de reconstrucţie pentru eliminarea efectelor inundaţiilor”, „au utilizat suma deaproximativ 2.754.728 euro,  în alte scopuri.
Concret, cei doi au avizat 66 de ordine de plată către 57 de societăţi comerciale, fiind achitate, în mod preferenţial, bunuri și servicii fără legatură cu proiectul (servicii de publicitate în presă, saci de folie, radiotelefoane HP, frigidere, echipamente aer condiţionat, salopete din doc, covoare PVC, calendare și agende, etc.). În vederea recuperării pagubei create, procurorii au dispus luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor imobile, atât din România cât și din SUA, aparţinând celor doi inculpaţi”.
La finalul procesului, în octombrie 2014, Curtea de Apel București a decis atunci și menţinerea sechestrului asigurător, „instituit  asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului Necolaiciuc Mihai”  obligând inculpaţii in solidar cu  CFR SA la plata sumei de 8.459.972 lei către partea civilă Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. În temeiul art. 25 C.p.p.si a cunoscutei proceduri a Prafului de pe toba lasă nesoluţionată acţiunea civilă în regres privind pe inculpaţi, acţiune civilă exercitată de… SC C.N.C.F.- CFR SA.”.
Prinde orbul,scoate-i ochii !!

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.