Craciunul in zona Brasovului
La brasoveni, credintele si riturile legate de solstitiul de iarna si, implicit, de Craciun sunt foarte importante, acestea pastrandu-se mai bine pe la sate. In Ajunul Craciunului, gospodarii strang de la vecini tot ce au dat cu imprumut, ca sa ii gaseasca sarbatorile cu toata averea in casa.
Tot in aceasta zi, pe 24 decembrie, se iese din post, pana la Postul Pastilor. Daca intre cele doua posturi perioada este mai lunga, se crede ca anul care urmeaza va fi unul bun, manos. Pentru ca in anul care vine sa fie frumoase si bogate, femeile pun un ban de metal si o nuca in apa in care se spala.
In Ajun, gospodarii pun mana pe toate uneltele din curte, ca in anii urmatori sa le poata folosi cu spor.
Credinte populare
Se spune ca nu este bine sa se aduca in casa bradul de Craciun inainte de 24 decembrie si sa se decoreze dupa 12.00 noaptea. Cu o zi inainte de Craciun, satenii pun intr-o galeata cu apa o potcoava. Primul va bea gospodarul, care apoi o va da vitelor, astfel ca ele sa fie tari ca fierul. Gainilor li se va da de mancare din ciur sau sita, ca in anii urmatori sa faca oua mai multe.
Ciobanii asaza sub pragul casei un drob de sare invelit, pe care il lasa in acel loc pana la „Alesul oilor”, care are loc in fiecare an, in luna aprilie. Atunci ei il scot, il macina si il amesteca cu tarate, dupa care il dau oilor, pentru ca turma sa sporeasca. Hornurile se curata, iar funinginea se pune la radacina pomilor, care vor avea un rod mai bogat.
Graul – mancarea de capetenie
In noaptea dintre Ajun si Craciun se privegheaza. In timpul priveghiului, pe masa se pune un colacel cu un cutit infipt in el. Masa, asezata la ora 17.00, in Ajun, trebuie sa ramana intinsa toata noaptea, iar cine are camin va lasa focul aprins in tot acest timp. De Craciun, painea se asaza sub masa, ca sa atraga norocul, iar sub fata de masa se pune pleava de grau, pentru belsug. Pana la Craciun, toata lumea trebuie sa se impace cu dusmanii.
Tot pe la sate exista credinta conform careia, in Ajun, mancarea de capetenie este graul. Cand satenii se asaza la masa, mai intai gusta din grau si il arunca cu lingura in sus, pentru „a se prinde de grinda, ca se prinde rodul”.
