Comunismul din România, o bizarerie! O conducere straina care nici nu vorbea...

Comunismul din România, o bizarerie! O conducere straina care nici nu vorbea romaneste!!

0 428
VeÅ£i înÅ£elege de ce ne este greu să-l numesc cu titulatura oficială de Partidul Comunist Român.P.C.R. nu are nimic românesc ÅŸi nu are nici un trecut istoric semnificativ în România.
…Legenda spune că a fost creat în mai 1921. Înainte au existat câÈ›iva marxiÅŸti, intelectuali, fără influenţă în afacerile publice din România. Ei erau manevrati de două figuri foarte active în viaÅ£a societăţii româneÅŸti: evreul ucrainian Constantin Dobrogeanu-Gherea (născut Solomon Katz) ÅŸi bulgarul Cristian Rakovsky (născut Krăstio Gheorghev Stancev) amic al lui Lenin ÅŸi TroÈ›ki.
Partidul din România a fost creat din iniÅ£iativa ÅŸi sub controlul direct al partidului bolÅŸevic sovietic.Încă de la creare, a luat poziÅ£ii extrem de impopulare, de exemplu dezmembrarea României Mari, abia creată, care ar fi dus la înghiÅ£irea Basarabiei de către Rusia Sovietică (ceace s-a întâmplat mai târziu). Partidul comunist alogen de atunci dovedea prin astfel de poziÅ£ii că nu caută un succes electoral ci preluarea puterii numai prin forţă.
Pentru astfel de poziÅ£ii el a fost scos în afară legii în 6 aprilie 1924.Åži înainte ÅŸi după această dată el a fost condus de la Moscova unde se numeau prim-secretarii partidului. Cei mai mulÅ£i dintre ei nici nu cunoÅŸteau limba română.  
Secretari ai PCR (Partidul Comunist Român) Intre 1948 si 1965 s-a numit Partidul Muncitoresc Român
  • Gheorghe Cristescu Plăpumaru (1921 – 1924)
  • Elek Köblös (1924 – 1927)
  • Vitaly Holostenko (1927 – 1931)
  • Alexandr Åžtefanski Gorn (Danieluk) (1931 – 1936)
  • Boris Åžtefanov Mateiev (1936 – 1940)
  • FóriÅŸ István (1940 – 1944)
  • Gheorghe Gheorghiu-Dej (1945 – 1954)
  • Gheorghe Apostol (Aaron Gershwin) (1954 – 1955)
  • Gheorghe Gheorghiu Dej (1955 – 1965)
  • Nicolae CeauÅŸescu (1965 – 1989)
 
Cei din lista de mai sus, care erau etnici români, erau niÅŸte frustraÅ£i; Gheorghiu-Dej, deÅŸi o figură deloc marginală a grevei Grivita 1933, a petrecut 11 ani în închisori sau internare în lagăre, în care timp a fost părăsit de nevastă. De o indiscutabilă carismă si inteligenta, ceea ce i-a permis să ia conducerea comuniÅŸtilor în închisori, el nu avea insa studii ÅŸi se simÅ£ea umilit în faÅ£a unor intelectuali ca LucreÅ£iu Pătrăşcanu sau Ana Pauker. AceÅŸtia, ÅŸi în special Pătrăşcanu, ce viza primul loc, au plătit scump frustrarea lui Dej. Pătrăşcanu a fost un alt exemplu de frustrat, cu o origine nu tocmai potrivită partidului comunist; tatăl său a fost prozatorul D. D. Pătrăşcanu (1872-1937), iar mama sa provenea dintr-o familie boierească.
În timpul ocupaÅ£iei BucureÅŸtiului de către armatele germane ÅŸi bulgare (1916 – 1918), tatăl său, D. D. Pătrăşcanu, a avut o atitudine considerată apoi antipatriotică ÅŸi a fost închis pentru scurt timp după reinstaurarea administraÅ£iei româneÅŸti.
În aceeaÅŸi situaÅ£ie au fost Constantin Stere, Marta Bibescu, Tzigara-SamurcaÅŸ ÅŸi alÅ£ii. Ceea ce frapează când privim numele comuniÅŸtilor români din perioada aservirii absolute Moscovei, adică de la început, în 1921, ÅŸi până prin 1961-1964, este prezenÅ£a majoritară a unor element alogene. S-a văzut clar că în perioada cea mai neagră a comunismului din România în posturi de conducere, de represiune, în direcÅ£iiile ideologică ÅŸi culturală se găseau în special alogeni ( proveniÅ£i din familii evreieÅŸti). JudecaÅ£i ÅŸi dvs.!
 
AceÅŸtia au pus umărul cu sârg ÅŸi entuziasm să ducă România pe calea cea dezastroasă.
  • Ana Pauker născută Hannah Rabinsohn
  • Teohari Georgescu născut Burach Teskovich
  • Gheorghe Apostol născut Aaron Gershwin
  •  Lothar Rădăceanu, născut Lothar Wuertzel
  • Iosif KiÅŸinevsky născut Ioska Roitman Liouba KiÅŸinevschi
  •  Leonte Rautu născut Lev Oigenstein
  • Petre Borilă născut Iordan Russev
  • Vasile Luca născut Lukacs Laszlo
  • Alexandru MoghioroÅŸ născut Balogh Joszef
  • Silviu Brucan născut Saul Brukner
  • Emil BotnăraÅŸ născut Emilian Botnarenko
  • Walter Roman născut ErnÅ‘ Neuländer
  • Miron Constantinescu născut Mehr Kohn
  • Alexandru Bîrladeanu născut SaÅŸa Goldenberg
  • Leontin Sălăjan născut Szilágyi Leon
  • Gheorghe Gaston Marin născut Ghiuri Grossmann
  • Leonid Tismăneanu născut Leon Moiseevici TismeneÅ£ki,
  • Avram Bunaciu născut Abraham Gutman
  • Gheorghe Stoica născut Moscu Kohn
  • Maxim Berghianu născut Maximilian Bergmann
  • Gheorghe Pintilie născut Pantelei Bodnarenco zis PantiuÅŸa
  • Dumitru Coliu născut Dimităr Kolev
  • Ion VinÅ£e născut Vincze János
  • Alexandru Nicolschi născut Boris Grünberg
  • Mihai Dulgheru născut MiÅŸa Dulbergh
  • Mihai Florescu născut Misha Iakobi
  • Ana Toma născută Ana Grossman
  • Alexandru Sencovici născut Szenkovits Sàndor Åžtrul Mauriciu Moises Haupt
  • Åžtefan Coller (Koller) Feller Moritz .
 
Domeniul cultural
  • Aurel Baranga născut Ariel Leibovich
  • Marcel BreslaÅŸu născut Mark Breslau
  • Jules Perahim născut Iulis Blumenfeld
  • Nina Cassian născută Renée Annie Cassian
  • Veronica Porumbacu născută Veronika Schwefelberg
  • Alexandru Graur născut Alter Brauer
  • Alexandru Toma născut Solomon Moscovici
  • Ion Călugăru născut Ștrul Leiba Croitoru
  • Maria BanuÅŸ fata lui Max Banush de la banca Marmorosch Blank
  •  A.E. Bakonsky născut Anatol Eftimievici Baconsky
  • Ovid S. Crohmălniceanu născut Moise Cohn
  • Alexandru Jar născut Alexander Avraam
  • Mihail Davidoglu născut Moise Davidson
  • Ion Vitner născut IÅ£ic Wittner
  • Alexandru Mirodan născut Alexander Zissu Saltman
 
Vechi ilegalisti:
  • Iosif Ardeleanu născut Dôme Adler Haia Lifschitz
  • Åžtefan Voicu născut Aurel Rotenberg
  • Zina Brâncu născută Haia Grinberg Bela Breiner
  • Petru Năvodaru născut Petr Fischer
  • Barbu Zaharescu născut Bercu Zukerman
  • Belu Zilber născut Herbert Zilber
  • Vanda Nicolschi născută Sheiva Averbuch
  • Mircea Bălănescu născut Eugen Bendel Remus Koffler    
  • Basil Spiru născut Enrich Kutschnecker Åžtrul Zigelboïm
  • Petre Lupu născut Wolf Pressman Leon Lichtblau
 
E adevărat că în România interbelică,mai ales in anumite cercuri, curentul antisemit era foarte puternic ÅŸi a dus la multe orori comise de anumiÅ£i cetateni români,unii minoritari de prin sudul Dobrogei.Evreii nu aveau nici un motiv să iubească societatea românească,unde doreau doar sa se integreze si sa se incetateneasca . Poate asta explică aderarea lor în număr atât de mare la minusculul partid communist ÅŸi entuziasmul cu totul deplasat manifestat la ocuparea Basarabiei de către sovietici , în iunie 1940.
Toate astea au dus, ca reacÅ£ie, la pogromuri ÅŸi atrocităţi îndreptate, ca de obicei, contra unor nevinovaÅ£i. BineînÅ£eles, barbaria unora nu justifică alte barbarii.Dar dacă unii români s-au comportat odios înainte de război, mulÅ£i evrei nu s-au comportat oare la fel de odios după război?
E adevărat că ei nu au acÅ£ionat în calitate de evrei, ci de comuniÅŸti, nefiind majoritari printre evrei. Uneori chiar alÅ£i evrei,in majoritate oameni obisnuiti, au avut de suferit în urma acÅ£iunilor acestor evrei comuniÅŸti.De ce oare faptele unor evrei din anii ‘50 nu dau oare de gândit evreilor de azi?Responsibilitatea, fie ea numai morală, n-ar trebuii oare recunoscută ÅŸi asumată?
Germanii din noile generaÅ£ii îÅŸi recunosc o responsabilitate morală ÅŸi materială faţă de evrei. Au plătit ÅŸi continuă să plătească compensaÅ£ii colective statului Israel, dar ÅŸi individuale supravieÅ£uitorilor.
Pe mulÅ£i dintre evreii de azi nu-i mai interesează decât Auschwitz-ul ÅŸi nu vor să ÅŸtie absolut nimic de Sighet, Aiud, PiteÅŸti, Canal, etc.
E normal să-i preocupe trista soartă a multor evrei în timpul celui de al II lea Război Mondial, dar n-au avut oare timp să remarce nici o crimă sau persecuÅ£ie contra românilor? Comise chiar si de catre coreligionari ai lor? Când comunismul anilor ‘60 a căpătat o tentă oarecum antisemită, mulÅ£i dintre ei au plecat în Israel si in alte tari , lăsând românilor “minunata” invenÅ£ie a lui Marx ÅŸi Engels. Acolo, unii foÅŸti membri în aparatul represiv, s-au dat chiar drept victime ale comunismului!Un exemplu nu este doar cel al lui Coler sau Koller, fost commandant al închisorii de la Aiud ÅŸi torÅ£ionar celebru. El susÅ£inea că ÅŸi-a pierdut postul din cauza “antisemitismului românesc”!Altul este cel al lui Jules Perahim (Iulis Blumenfeld) care în anii 50 È™i 60 tăia, spânzura È™i alaturi de Leonte Rautu in cultura romaneasca.
Prin analogie cu cele de mai sus, ce ar spune comunitatea evreiască dacă, de exemplu, fiul lui Heinrich Himmler ar fi numit preÅŸedinte al unui "Institut de Investigare a Crimelor celui de al III lea Reich" ? De altfel, el ar ÅŸti multe, din familie! BineînÅ£eles, într-o societate normală nimeni nu e responsabil de faptele părinÅ£ilor săi…Dar o decenta morala e obligatorie!
Revenind în România, ce pot gândi oare victimele represiunii comuniste ÅŸi urmaÅŸii acestora despre absurditatea prezidentiala a numirii lui Vladimir Tismăneanu (Volodea Leonidovici TismeneÅ£ki) în fruntea «Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului ÅŸi Memoria Exilului Românesc»?
Dar despre desemnarea aceleeaÅŸi persoane ca raportor al “Comisiei PrezidenÅ£iale pentru Analiza dictaturii comuniste din România”?
BineînÅ£eles, într-o societate normală nimeni nu e responsabil de faptele părinÅ£ilor săi…
 

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.