Comitetul National de Coordonare
Marile intarzieri in derularea proiectelor si neputinta autoritatilor de a cheltui fondurile europene a obligat guvernantii sa-si aduca aminte de o mai veche structura care de bine de rau a functionat ani de-a randul: Comitetul National de Coordonare. Acesta, pe langa altele, are si rolul de monitorizare a indeplinirii angajamentelor europene pe care il avea Secretariatul pentru Afaceri Europene, inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Premierul Tariceanu si-a convocat o mare parte din Guvern la o analiza care ar fi trebuit sa produca si masuri ce ar debloca actuala situatie.
La reuniunea de lucru a Comitetul National de Coordonare, pentru gestionarea fondurilor europene condusa de primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu, desfasurata cu mai putin de o saptamana in urma, au participat ministrii Economiei si Finantelor- Varujan Vosganian, al Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor- Laszlo Borbely, al Transporturilor- Ludovic Orban, al Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse- Paul Pacuraru, al Internelor si Reformei Administrative- Cristian David, al Educatiei- Cristian Adomnitei, seful Cancelariei Primului-Ministru- Dorin Marian, secretari de stat din Ministerului Mediului si din celelalte ministere responsabile de programe finantate din fonduri europene.
Fara sa fie nominalizati direct vinovatii, ca de obicei vina a cazut tot pe presa si pe autoritatile locale.
Prim-ministrul Calin Popescu-Tariceanu le-a cerut ministrilor sa prezinte presei proiectele intr-o maniera in care sa se genereze o presiune a opiniei publice asupra autoritatilor locale, pe care sa le determine sa aplice programele structurale de dezvoltare.
”Nu sunt probleme care sa fie foarte usor de inteles. Poate de multe ori cand vorbiti ele sunt intr-un limbaj mai putin accesibil, dar incercati, va rog, sa explicati pe intelesul tuturor. Solicit tuturor ministrilor si secretarilor de stat care participa la lucrari publice sa coreleze mesajele si sa incerce sa explice foarte clar ca aceasta problema sa devina de interes public. Este nevoie ca la nivelul autoritatilor locale sa existe o presiune publica pentru ca ele sa-si realizeze proiectele. Sunt orase in Romania unde s-a lucrat foarte bine si au utilizat fonduri de preaderare, iar altii care sunt de nicaieri”, a spus Tariceanu.
Erorile de abordare in accesarea fondurilor tin mai degraba de lipsa unei implicari reale a guvernantilor, lipsa de colaborare a acestora cu autoritatile locale. Platim o groaza de secretari de stat, nu mai vorbim si de ministri, cei mai multi pusi in functie doar dupa criterii politice, care nu sunt in stare sa coorodoneze nimic inafara propriilor interese sau eventual ale partidului care ii sustin. Ce bine ar fi daca s-ar hotara „puterea” sa depolitizeze acest nivel. ”Aceasta perioada se suprapune si pe calendarul politic national, precum si pe monitorizarea permanenta a Comisiei Europene privind modul de implementare a programelor operationale. Cred ca este nevoie permanenta de implicarea ministrilor”, a spus Tariceanu.
Pe langa acest aspect, lipsa unor corelari, sesizate si de premier, intre planurile de dezvoltare nationale, regionale, judetene si locale sunt practic blocajele reale ale absorbtiei de fonduri si evident a intarzierii modernizarii infrastructurii tarii.
Desi seful Executivului a mentionat ca in derularea programelor europene nu exista deficiente in privinta cofinantarii guvernamentale a proiectelor europene, noi suntem de alta parere. La tot pasul, la nivelul local, acolo unde ar trebui sa se consuma cele mai multe fonduri, se intalnesc blocaje care tin atat de plata consultantei, cat si de co-finantare. Tot mai des sunt vazuti primarii cu mana intinsa la Consiliile judetene sau la Guvern pentru a fi sprijiniti in aceasta zona a cofinantarilor.
In cadrul sedintei Tariceanu a recunoscut ca ”sunt probleme care ne obliga sa ne concentram asupra lor si am sa va dau cateva elemente: asigurarea in primul rand a tuturor resurselor financiare de la bugetul de stat pentru demararea si cofinantarea tuturor proiectelor. Am avut o discutie cu ministrul de Finante si va pot spune ca vom gasi intotdeauna resursele, deci sa nu isi imagineze cineva ca aici va exista cea mai mica deficienta”. Am vrea sa il credem pe premier, dar in realitate nici el nu crede ce spune.
Ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, in cadrul mentionatei intalniri se lauda ca potrivit estimarilor Ministerului Economiei si Finantelor, in cursul anului 2008 intrarile de fonduri europene in Romania vor fi de peste 2 miliarde de euro. Ministrul Varujan Vosganian a adaugat ca Ministerul Economiei si Finantelor va monitoriza atent derularea proiectelor. Nu ne spune cum o va face speram ca nu se va limita doar la a pune fiscul si garda pe verificari, acolo unde este nevoie de indrumare si sprijin direct in producerea de proiecte si mai ales in implementarea lor.
Secretarul de stat din Ministerul Economiei si Finantelor responsabil cu gestionarea fondurilor structurale si de coeziune, Eugen Teodorovici, a raportat ca pana la data de 15 iunie, pentru cele 7 Programe Operationale, au fost depuse 1.287 de proiecte, in valoare de 15,065 miliarde de lei. Dintre acestea au fost aprobate 281, in valoare totala de peste 9 miliarde de lei (aproximativ 2,5 miliarde de euro). Din aceasta suma, 6,8 miliarde de lei (aproximativ 1,83 miliarde euro) reprezinta fonduri europene. Au fost incheiate 23 de contracte de finantare cu beneficiarii, in valoare de aproximativ 205 milioane de euro, din care fondurile UE reprezinta aproximativ 180 de milioane de euro.
Dincolo de cifrele seci care spun ca stam prost, se confirma exagerarea guvernantilor ca vom cheltui 2 miliarde in acest an. Din derularile de pana acum, anul 2008 va fi unul in care Romania in loc sa asoarba fonduri mai mari,nu-si va schimba pozitia in consumator, va ramane in continuare un contributor la fondurile UE.
