Combaterea dezastrului produs de PROTOCOALE se face printr-o OUG ce va oferi posibilitatea de revizuire a condamnărilor!!
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat miercuri seară, într-o emisiune la Antena 3, că va propune curând adoptarea unei ordonanțe de urgență care să dea „posibilitatea oricărui condamnat care are sentimentul, convingerea că a fost condamnat pe nedrept”, în baza protocoalelor cu SRI sau a unor interceptări făcute de SRI, să solicite unui judecător revizuirea sentinței.
„Voi propune doamnei prim-ministru şi Guvernului adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, care să modifice revizuirea instituţiei de reformare a unei hotărâri definitive (…) Adică, să îi dea celui care are sentimentul că-i condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale, să-i dăm posibilitatea să se convingă dacă condamnarea lui este dreaptă sau nedreaptă. Cum? El să solicite revizuirea hotărârii, să avem un filtru de admisibilitate, un judecător să deschidă dosarul, să verifice dacă X a fost condamnat pe bază de interceptări sau protocoale, să facă o procedură de admisibilitate şi, dacă nu este vorba de protocol sau de interceptare nelegală, îi respinge şi rămâne hotărârea cum a fost. Dacă este vorba de protocoale sau interceptări nelegale, să devină admisibilă cererea de revizuire şi să o pună pe circuit pe procedura de reformare. Noi căutăm o pârghie de reformare a unor posibile hotărâri netemeinice pronunţate pe interceptări, pe protocoale, este nedrept să execute pedeapsa”, a spus Tudorel Toader la Antena 3.
„(OUG) va da posibilitatea oricărui condamnat care are sentimentul, convingerea faptului că sentința a fost pe protocol sau pe interceptare nelegală să se apropie de dosar, să ceara unui judecător să verifice dacă hotărârea lui a fost pronunțată pe baza celor două elemente, judecător care să spun „da”, îi admite și îi trimite cauza la rejudecare, sau care să spună „nu, nu e vorba de interceptări nelegale, de protocoale, se respinge””, a mai explicat el.
Potrivit lui Toader, „interceptări ilegale sunt cele făcute de SRI și folosite de procuror în fapte de drept comun, fapte care nu au legătură cu securitatea naţională”, el indicând că această definiție rezultă din deciziile Curții Constituționale.
Întrebat când va înainta această propunere de OUG, ministrul Justiției a spus că „într-un timp scurt”. „După ce se termină concediile, imediat după ce se termină concediile”, a adăugat Toader.
Toader despre o ordonanţă pentru amnistie şi graţiere: „Guvernul poate să adopte OUG, dar Parlamentul trebuie să fie în activitate”
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a fost întrebat la Antena 3 și despre o eventuală ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru amnistie şi graţiere și în ce condiţii poate fi adoptată.
„Poziţia mea este în acord cu exigenţele constituţionale. Regimul pedepselor şi infracţiunilor se stabileşte prin lege organică. Art. 115 din Constituţie spune că Guvernul poate fi legiuitor delegat, poate să adopte OUG, chiar dacă e vorba inclusiv de pedepse, infracţiuni, amnistie şi graţiere, OUG care la rândul ei trebuie să îndeplinească nişte cerinţe: să fie depusă la secretarii celor două Camere, să fie publicată în Monitor, îşi produce efectul chiar din ziua publicării, dar Parlamentul trebuie să fie în activitate. Dacă nu, pe secretarii celor două Camere nu i-ai găsi unde se depune ordonanţa.
Prin urmare, v-am descris procedurile constituţionale. Poziţia mea este şi va fi în acord cu Constituţia. La Ministerul Justiţiei nu a fost şi nu este niciun proiect de astfel de act normativ şi nici măcar o dezbatere pe această temă”, a răspuns el.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a fost întrebat la Antena 3 și despre o eventuală ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru amnistie şi graţiere și în ce condiţii poate fi adoptată.
„Poziţia mea este în acord cu exigenţele constituţionale. Regimul pedepselor şi infracţiunilor se stabileşte prin lege organică. Art. 115 din Constituţie spune că Guvernul poate fi legiuitor delegat, poate să adopte OUG, chiar dacă e vorba inclusiv de pedepse, infracţiuni, amnistie şi graţiere, OUG care la rândul ei trebuie să îndeplinească nişte cerinţe: să fie depusă la secretarii celor două Camere, să fie publicată în Monitor, îşi produce efectul chiar din ziua publicării, dar Parlamentul trebuie să fie în activitate. Dacă nu, pe secretarii celor două Camere nu i-ai găsi unde se depune ordonanţa.
Prin urmare, v-am descris procedurile constituţionale. Poziţia mea este şi va fi în acord cu Constituţia. La Ministerul Justiţiei nu a fost şi nu este niciun proiect de astfel de act normativ şi nici măcar o dezbatere pe această temă”, a răspuns el.
Unitatea de elită de la Ploiești și conducerea DNA
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a mai declarat că în cadrul interviului cu cei patru candidaţi pentru şefia DNA i-a respins pe trei dintre ei care au lucrat anterior în conducerea Direcţiei, afirmând că îi cunoaşte pe toţi personal, dar “alta este aprecierea instituţională”.
Ministrul spune că nu îl putea numi în funcţia de procuror-şef al DNA pe fostul adjunct al Laurei Codruţa Kovesi, Marius Iacob, care a scris în proiectul managerial că a coordonat zece strucuri teritoriale ale DNA, printre care şi unitatea de la Ploieşti, unde au lucrat Lucian Onea şi Mircea Negulescu. „S-a înscris probabil din dorinţa de a îndrepta ceea ce a stricat în prealabil la DNA Ploieşti sau la altele”, a susţinut Toader.
“În prima etapă a interviului cu cei patru candidaţi (pentru şefia DNA – n.r.) am respins trei dintre dânşii, care au lucrat în strucura de conducere a DNA. Eu îi cunosc personal, am spus că îi apreciez, dar una este cunoaşterea personală, aprecierea personală, alta este cea instituţională, profesională. Este în detrimentul lui Marius Iacob, dar imaginaţi-vă cum aş fi putut eu, ca ministru al Justiţiei, să îl desemnez pe Marius Iacob la şefia DNA, câtă vreme el a scris în proiectul managerial faptul că a coordonat zece strucuri teritoriale, servicii teritoriale, dintre care unul este Ploieştiul?”, a spus Tudorel Toader, potrivitNews.ro.
Ministrul spune că nu îl putea numi în funcţia de procuror-şef al DNA pe fostul adjunct al Laurei Codruţa Kovesi, Marius Iacob, care a scris în proiectul managerial că a coordonat zece strucuri teritoriale ale DNA, printre care şi unitatea de la Ploieşti, unde au lucrat Lucian Onea şi Mircea Negulescu. „S-a înscris probabil din dorinţa de a îndrepta ceea ce a stricat în prealabil la DNA Ploieşti sau la altele”, a susţinut Toader.
“În prima etapă a interviului cu cei patru candidaţi (pentru şefia DNA – n.r.) am respins trei dintre dânşii, care au lucrat în strucura de conducere a DNA. Eu îi cunosc personal, am spus că îi apreciez, dar una este cunoaşterea personală, aprecierea personală, alta este cea instituţională, profesională. Este în detrimentul lui Marius Iacob, dar imaginaţi-vă cum aş fi putut eu, ca ministru al Justiţiei, să îl desemnez pe Marius Iacob la şefia DNA, câtă vreme el a scris în proiectul managerial faptul că a coordonat zece strucuri teritoriale, servicii teritoriale, dintre care unul este Ploieştiul?”, a spus Tudorel Toader, potrivitNews.ro.
