Coasa din Moldova, iarba din Ardeal

Coasa din Moldova, iarba din Ardeal

0 68

Folclorul interjudetean al Romaniei a retinut, inca din epoca ceausista, ca locuitorii diverselor regiuni ale patriei sunt foarte deosebiti ca mentalitate, apucaturi si metehne. Ne-au ramas de atunci cateva portrete standard al bastinasilor din Regat, Transilvania, Moldova, etc. Ardeleanul este, stie toata lumea, lent, sfatos, se prinde greu de poante si, cand e vorba sa stea si sa cugete, mai mult sta. Olteanul este iute ca un prisnel, intreprinzator, lejer parsiv, sprinten la minte si la vorba si pune muraturile in butoi ca sa-i incapa capul. Despre moldoveni si moldovence ni se pare ca stim o sumedenie de detalii putin magulitoare. Cel care ne este noua, brasovenilor, foarte familiar, este ca urmasii lui Stefan cel Mare au venit toti la Brasov, stramutati de politica demografica a lui Ceausescu.


N-au mai plecat de-atunci. Situatia a fost exploatata de facatorii locali de bancuri, care au pus pe seama intrusilor toate neajunsurile vietii citadine ce li se parea foarte poluata de sosirea noilor veniti. Apelativul de sarme le-a venit de la calatoria catre Tara Barsei dinspre meleagurile moldave, presupusa a fi fost facuta pe vagoanele marfarelor. In marea inghesuiala de pe plafoane, oamenii se anuntau din vreme cand se apropiau sarmele instalatiei CFR, ca sa fereasca scafarliile strigand din toti rarunchii: „Saaaaarmaaaa!”.


Una dintre nedreptatile care li s-au pus in carca in toata vremea asta este porecla de taragoti. Dobandita pe nemerit. Li s-a tras de la taragotisul Dumitru Farcas caruia, cu prilejul unui concert la Brasov, i se furase instrumentul. Indignarea a fost atat de mare incat trebuia gasit la repezeala un vinovat. Cum moldovenii erau permanent prin preajma si se obisnuisera cu tratamentul, tapul ispasitor a fost desemnat previzibil si oarecum natural. Evenimentele ulterioare au dovedit ca fapta fusese savarsita de celebru escroc local, faimos si pentru vanzarea pianului ce impodobea candva holul Hotelului Aro catre un grup de turisti straini.


Intrecerea folclorica dintre judetele patriei face loc altui soi de personaje. In folclor s-au strecurat incet-incet baroni, manelisti, diversi combinatori judeteni ce aspira sa intre in galeria de portrete clasicizate de traditie. Este si unul din motivele pentru care folclorul provoaca frecvent greata.


In urma cu trei zile o stire a descoperit o alta fateta folclorica a relatiilor dintre regiunile istorice ale patriei. Care a rupt toate barierele ridicate in timp intre locuitorii lor de rautati, persiflari si bascalie. Moldovenii, ale caror animale se sting de sete si foame din pricina caniculei, au fost invitati de ardeleni sa vina sa coseasca pe loturile lor, cu care clima a fost mai ingaduitoare. Zeci de barbati moldavi au purces la drum catre nordul tarii, dornici sa infiga coasele in iarba pasunilor ardelenesti, oferite cu darnicie de localnici.


Un gest omenos, de solidarizare cu necazul conationalilor. Dar si o dovada ca relatiile dintre provinciile Romaniei nu au fost afectate in miezul lor autentic de deseurile folclorice deversate de moderni. Legaturile dintre locuitorii tarii reale se consuma la nivelul solului si mai au inca miros de iarba cosita.


Vifor Rotar

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.