CNSAS a descoperit în fine, că numitul Trăian Băsescu a fost securist agravant şi că a făcut poliţie politică ordinară!

E vorba de acelaşi Traian Băsescu pe care, hă, hă, hă, tocmai Mircea Dinescu (nepotul, pe bune, al tovarăşului prim-secretar Gheorghe Tănase – vezi Aurel I. Rogojan, „Factorul intern”, Editura Compania, Bucureşti, 2016), dar si Andrei Pleşu, ori H.-R. Patapievici îl primeau în vizită de lucru la CNSAS, în calitatea lor de secretari de stat în guvernarea securistă Băsescu. Omul era un fel de Augusto Pinochet de carton la Gurile Dunării, de fabricaţie sovieto-americană.

În 2006, cu cei trei corifei (Dinescu, Pleşu, Patapievici) în Colegiu, CNSAS a emis prima dintre numeroasele ţidule de necolaborare a marinarului cu Securitatea!!

Vizita la CNSAS a ne-colaboratorului Băsescu – „Să vreţi lege şi democraţie!” zi-sa Băsescu preşedinte!
„Jos comuniştii !”, a strigat mulţimea prezentă (vezi Adriana Săftoiu – Cronică de Cotroceni, Editura Polirom, Iaşi, 2015) – care s-a lăsat, bineînţeles, cu indicaţii preţioase şi cu, hă, hă, hă,ori cu aprecieri tovărăşeşti reciproce.
Merită să ne amintim că raportul unei subcomisii parlamentare arăta: „fiecare membru al Colegiului CNSAS are cabinet foarte bine şi modern dotat şi utilat, încadrat cu secretar şi şofer, autoturism modern la dispoziţie, 300 de litri de benzină lunar, trei telefoane mobile şi salarizare cu indemnizaţia de secretar de Stat, iar pentru preşedinte – de ministru.“

Traian Băsescu a fost… redescoperit, în sfârşit, ca turnător agravant 
(nu încă şi ca ofiţer acoperit) pentru că s-a hotărât  să conducă si lista PMP la europarlamentare,precum penibila EBBA acum 4 ani!
Şi e singurul care să fi colaborat… pe bune cu Securitatea ca poliţie politică, cum se exprimă bizantin legislatorii „democratici” recenţi. 
Toţi ceilalţi candidaţi,  ai celorlalte partide sunt… albi ca zăpada , inclusiv  îşi vor binemerita miile de euro şi restaurantele agreabile de la Bruxelles. Aşa să fie? 

Chiar atât de proşti să fim până azi? Dacian Cioloş, Cristian Ghinea, Ioan Dragoş Tudorache, Iulian Lorincz, Victor Ponta (ofiţer …reacoperit, sau descoperit ?),, Mihai Tudose, Siegfried Mureşan, Vasile Blaga, Mircea Hava, Adina Vălean, Cristian Buşoi, Renate Weber, Ovidiu Silaghi şi ceilalţi, daca vor ajunge în Parlamentul European, chiar  nu mai au cum avea legături directe cu Securitatea ca putere politică ?
De fapt, cine ne ia de proşti ? Descoperirea colaborării lui Traian Băsescu cu Securitatea, prilejuită … comic de candidatura sa la europarlamentare, la patru ani după ce şi-a încheiat cele două mandate de preşedinte, ori ministru şi primar al Bucureştiului,ar trebui să compromită definitiv CNSAS, de fapt ar trebui să închidă mustăria.
Toate ţidulele eliberate pentru ceilalţi candidaţi la europarlamentare pot fi declarate nule şi ridicole.

Iată cum caracterizează CNSAS-ul generalul de Securitate în rezervă Marian V. Ureche, fost şef SIPA, într-un titlu de capitol: „Înfiinţarea CNSAS, ca parte şi interfaţă a scenariului şi instrument de discreditare şi compromitere a celor incomozi” (e vorba de un capitol din cartea sa Serviciul de Informaţii al Justiţiei dezvăluit din interior. ( 2 vol., Editura Mara, Bucureşti, 2019).

Înfiinţarea CNSAS în favoarea cui?  
Jurnalistul Sorin Roşca Stănescu a descoperit de curând că principalul negociator pentru armonizarea intereselor partidelor de opoziţie aşa-zise de dreapta(de fapt, „progresiste”, „globaliste”, „securiste”) este fiul fostului … şef al Securităţii Cluj înainte de 1989 (Alexandru A. Pereş, membru activ al Securităţii din 1951),Adica Alexandru Pereş, cu şase mandate de parlamentar la activ (FSN, PD, PDL, PNL).
Tatăl acestuia era coleg şi prieten cu Virgil Ardelean, şef al Miliţiei Cluj, protectorul şi mentorul foarte europeanului de azi Dacian Cioloş. 
Dar nici provenienţa lui Ludovic Orban, preşedintele PNL azi, nu e diferită de cea a lui Cioloş, (mare securist la Braşov si apoi in SIE !), Si cu siguranţă  mulţi alţii ca ei, ascunşi după căsătorii, schimbări de nume, nepotism şi alte forme de tribalism.

Dacă vreo 10 pagini pamfletare din cartea gen. Marian V. Ureche despre ziaristul S R Stănescu seamănă mai degrabă cu o răfuială personală, alte informaţii pot surprinde, pot şoca.
De pildă, scriitorul şi ziaristul Stelian Tănase apare ca agent maghiar, alături de Alin Teodorescu.
„Revenind la iscusitul spion maghiar, Rudas Ernö, se cuvine a fi subliniat faptul ca activitatea sa de racolare a fost mult mai amplă şi a vizat mai mulţi cunoscuţi intelectuali români. Unul dintre ei a fost şi Alin Teodorescu –  cu numele de cod „Sociologul”. Acesta a fost şeful campaniei electorale a lui Adrian Năstase şi şeful său de cabinet în perioada în care a fost premier.
Un alt caz a fost şi acela al lui Stelian Tănase, fost director al TVR. Astfel, în legătură cu primul dintre cei doi,  fostul şef al UM 0110, contraspionaj ţări socialiste, regretatul general Victor Nicolcioiu, menţionează prezenţa la vârful structurilor guvernamentale a unui agent maghiar care lucra şi cu ruşii (subl. a.).
Respectivul, nume de cod „Sociologul”, fusese recrutat din 1988 de către spionajul maghiar. Mai exact, în legătură cu acesta, Nicolcioiu preciza că, în anul 2002, după o vizită efectuată la Budapesta de Adrian Năstase, s-a insistat ca acesta să fie numit într-o funcţie înaltă în executiv. Aşa a devenit Alin Teodorescu şeful de cabinet al premierului” (vol. 2, pp. 274-275). O fi ceva adevărat ? Alte ipoteze spectaculoase despre părinţii (mai ales despre mamă) lui Stelian Tănase nu s-au confirmat până azi.

Tot foarte apropiat de serviciile maghiare apare pe larg prezentat în Serviciul de Informaţii al Justiţiei… al gen. Marian V. Ureche şi Călin Popescu Tăriceanu, fost prim-ministru şi actual preşedinte al Senatului: Intrând în afaceri în România, R. Ernö şi-a îndreptat atenţia spre amicii Patriciu şi, mai ales, Tăriceanu. De ce Tăriceanu ? Pentru că spionajul maghiar cunoştea bine opţiunile politice ale tatălui său vitreg Amedeo Lăzărescu, fost colaborator al Securităţii, mason de anvergură internaţională şi, mai ales, intervenţiile sale publice.
Astfel, de pildă, în ziarul „Liberalul”, acesta scria, în 1990, că „federalismul (n.n. temă de substanţă a iredentismului maghiar) este unicul drum pe care România ar trebui să meargă” (vol. 2, p. 271). Întrebarea raţională care se impune este : dacă e adevărat ce se ştie despre Tăriceanu, de ce e lăsat acesta să exercite funcţii atât de importante în statul român ? Sau, şi în cazul lui, şi în cazul altora, asistăm la o intoxicare cu scop de „legendare”, făcută tot în folosul Securităţii ? 
Fostul şef al SIPA, gen. Marian V. Ureche, întocmeşte un cuprinzător dosar al fostului ministru al Justiţiei Monica Macovei, fără să facă vreo observaţie despre colaborarea sau apartenenţa Monicăi Macovei la Securitate înainte de 1989. Subiectul principal al celor două volume publicate de fostul şef SIPA este chiar cel anunţat în titlu, ingerinţa la nivel înalt a Rusiei şi a Ungariei în România post-1989.

După lectura volumelor generalului în rezervă Marian V. Ureche în plină campanie electorală pentru europarlamentare, sentimentul că nu poţi greşi în votul tău pentru PE e foarte puternic. Cu oricine ai vota, votezi bine pentru că votezi cu Securitatea… 
Doar, poate, PSD, partid populist, usor naţionalist, vag asemănător cu partide din Italia, Polonia şi Ungaria, socotit partidul pensionarilor, al funcţionarilor la stat şi, mai ales, al activiştilor săi foarte numeroşi şi foarte hrăpăreţi, ca să nu spunem „corupţi”.
PSD pare a fi mai puţin un partid al Securităţii celei noi. Cu cine votăm până la urmă? Votăm cu Securitatea, veche şi nouă, democratică, dar mai ales nemuritoare şi rece !

Petru Romoşan

Share on Facebook

Tweet

Follow us