Cine, de ce și cum a orchestrat lovitura de stat din România
În decembrie anul trecut, România s-a conturat, prin modul în care a decurs primul tur al alegerilor prezidențiale, ca un pericol major al globalismului, cu potențialul de a detona arhitectura de tip neomarxist și soroșist, în baza căreia era constituită Europa, precum și relația dintre Uniunea Europeană și administrația de aceeași sorginte deținută de Joe Biden. Avântul suveranist trebuia tăiat de la rădăcină. Iar rădăcina, astfel cum a fost ea percepută, era personificată de Călin Georgescu. În aceste condiții, un angrenaj infernal pe axa Washington-Paris-București s-a pus în mișcare și a acționat implacabil. Urmează detaliile.
Aparent, la baza loviturii de stat, decisă în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, ale cărui ședințe au avut loc anterior și finalizată de CCR, nu au stat mai multe rapoarte, așa cum s-a spus, ale serviciilor secrete din România, ci unul singur. Raportul aparține serviciului secret al Ministerului de Interne, încă cunoscut sub numele de „doi și un sfert”, cu numărul 00778639 din 28.11.2024, asumat de directorul serviciului secret, general-maior Petru Briceanu.
În esență, acest document semnalează că ascensiunea fulminantă a lui Călin Georgescu, care a câștigat detașat primul tur de scrutin, omologat drept corect de către Curtea Constituțională, constituie un pericol major la adresa siguranței naționale a României. Un risc nemaiîntâlnit de securitate națională, despre care documentul, fără să prezinte nicio probă, sugerează că ar fi fost alimentat de către serviciul secret al Federației Ruse.
Intrând în detalii, raportul acestui serviciu secret încearcă să explice faptul că, dacă în fruntea statului ar ajunge, în calitate de președinte, Călin Georgescu, un prim risc geopolitic major ar consta în faptul că România nu ar mai susține, prin poziția sa în flancul sud-estic al NATO, războiul din Ucraina și și-ar retrage sprijinul militar și logistic acordat Kievului, creând astfel o breșă strategică extrem de periculoasă a alianței NATO.
Tot conform acestui document, Călin Georgescu, odată instalat la Cotroceni, urma să submineze parteneriatul strategic cu Statele Unite și Uniunea Europeană, iar în plan intern să genereze o destabilizare extrem de gravă, care ar fi compromis eforturile conjugate ale administrației Biden și ale Uniunii Europene de continuare cu succes a războiului de apărare al Ucrainei.
Nu rezultă din acest raport, dincolo de o afirmație cu caracter general, că ascensiunea lui Călin Georgescu ar fi fost orchestrată de la Moscova.
Odată prezentat acest document în CSAT de către ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, și la insistențele acestuia, s-a luat decizia de a se solicita Curții Constituționale să-și anuleze, la o distanță de numai câteva zile, ultimul verdict și să decidă anularea alegerilor prezidențiale în timpul desfășurării celui de-al doilea tur de scrutin.
În pregătirea acestei decizii, care a constituit în esență o puternică lovitură de tip antidemocratic prin anularea opțiunilor electorale ale cetățenilor României, a fost desfășurat de la Washington un adevărat tur de forță, care s-a combinat și s-a concertat, tot sub presiunea administrației Biden, cu operațiunile puse la cale de președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, interesat și el în acest deznodământ al anulării alegerilor și aducerii la Cotroceni a unei persoane manipulabile de sorginte progresistă și neomarxistă.
Concret, semnalul execuției lui Călin Georgescu și, respectiv, al electoratului majoritar din România a fost transmis de Antony Blinken, funcționarul cu rangul cel mai înalt al administrației Biden, prin intermediul CIA și al ambasadei Statelor Unite la București.
În ceea ce-l privește pe Macron, acesta, direct interesat ca multinaționalele cu capital francez care își desfășoară activitatea în România să nu aibă de suferit, ci dimpotrivă, să fie favorizate de un regim prietenos, a acționat prin intermediul șefului serviciului secret francez, căruia i s-a organizat o deplasare fulger la București și care a luat contact direct cu Marian Enache, președintele Curții Constituționale, precum și prin intermediul ambasadorului Franței la București, care, la rândul său, a făcut presiuni asupra Curții Constituționale a României.
În fine, comisarul european Thierry Breton a fost și el angrenat în această operațiune, la finalul căreia Klaus Iohannis, la acea dată președinte al României, și Marcel Ciolacu, în calitate de premier, și-au dat acordul deplin pentru anularea alegerilor.
Aceștia sunt autorii unei lovituri de stat care, cum am consemnat la începutul acestei dezvăluiri, au utilizat un singur instrument, hai să-i spunem juridic: raportul serviciului secret al Ministerului de Interne.
Atenție maximă!
Acest raport nu conține nicio probă pe care să se întemeieze afirmațiile cuprinse în el.
Generalul-maior Petru Briceanu nu a inițiat nimic. A răspuns și el unui ordin și, în mare viteză, împreună cu colaboratorii săi, a compus o întreagă poveste, o amplă ficțiune, pe care, la o adică, ar putea să o producă orice persoană cu carte, cu puțină imaginație și care stăpânește cât de cât realitățile politice ale României și relațiile externe ale țării noastre. Dar precizez că nici măcar în această operă fictivă, prezentată drept raport-sinteză al unui important serviciu secret, nu apar argumente și nici măcar referiri formale la imixtiuni ale agenților Federației Ruse.
A fost o operațiune cap-coadă, montată de muribunda administrație Biden, în parteneriat cu muribunda președinție Macron și cu viitorii foști președinte și premier ai României.
O pagină neagră nu numai din istoria acestei țări, ci și din istoria Europei și a relațiilor româno-americane.
Din păcate, Donald Trump a venit prea târziu la Casa Albă, nu a mai putut interveni la timp, nu a mai avut nici măcar timpul necesar să oprească tăvălugul atunci când lui Călin Georgescu i s-a interzis să mai candideze și când lui George Simion i-au fost furate alegerile.
Tot ce a mai putut să facă Donald Trump a fost să transmită un puternic semnal de susținere a unui suveranist și anti-globalist care a devenit, în cele din urmă, președintele Poloniei.
Până una-alta, România a fost decuplată de Statele Unite, dar chiar și de Polonia, împreună cu care împărțea și încă mai împarte flancul sud-estic al NATO.
Să vină DNA să îi ia!
Autor: Sorin Roşca Stănescu
Sursa: corect-news.ro/
Se aude un murmur… Turul II inapoi!
dna nu poate sa vina sa îi ia , pentru ca si ei , toti sunt implicați , doat n-o sa se ia si pe ei !