CET: privatizare austriaca, reabilitare daneza, facturi romanesti
Temperatura conflictului dintre consiliile judetean si local brasovene nu este doar o metafora-termometru pentru disputa de cea mai mare anvergura din Brasov. Gradele ridicate ale disensiunilor ce despart forul judetean de municipalitate sunt produse la modul cel mai prozaic cu putinta de instalatii uriase de incalzire. CET-ul si toate proiectele legate de principalul furnizor de energie din Brasov sunt calul de bataie preferat al taberelor conduse de Cancescu si Scripcaru.
Brasovenii buni platnici, nedreptatiti de sistarile frecvente ale agentului termic de catre CET pentru a-i pedepsi pe datornici, se incalzesc de o buna bucata de vreme la flacara de veghe a promisiunilor de privatizare a mastodontului termic. Cosmetizarile repetate ale centralei, care n-au imbunatatit nimic din randamentul colosului ruginit, au grevat sufocant bugetul local si n-au facut decat sa mascheze neconvingator gaura neagra.
Era clar ca administratia locala nu poate tine singura pe linia de plutire o structura lasata in deriva de bugetul central, dupa decizia prin care Guvernul s-a debarasat de corvoada sustinerii CET-urilor din tara.
Asa ca solutia daneza a celor de ESA a parut anul trecut singura sansa de impiedicare a colapsului CET si de stingere a protestelor venite din partea consumatorilor inca bransati la sistemul centralizat de incalzire. Negocierile cu Energy Saving Agency au inaintat intr-atat incat danezilor li s-a inchiriat un spatiu chiar in cladirea MixTV, postul patronat de Aristotel Cancescu, cedat la pachet cu o duduie din ograda aceluiasi patron pe post de mic manager al partii romane, pe un salariu occidental. Si Scripcaru si Cancescu au abuzat de aparitii publice in care au laudat initiativa de asociere cu ESA.
Dintr-un motiv sau altul, proiectul s-a impotmolit in paienjenisul de conducte sparte al CET. Fie ca danezii cereau prea multi bani pentru studiile de fezabilitate, fie primarul era stingherit ca trebuia sa imparta cu seful judetului laurii reabilitarii sistemului de incalzire, cert este ca subiectul ESA a disparut din discursul public al municipalitatii.
Misterul disparitiei s-a lamurit acum doua saptamani. Cand s-a dovedit ca Scripcaru n-a ingropat de tot CET-ul, ci doar a sters de pe cruce numele ESA ca sa scrie Warmebetriebe. Reprezentantii firmei austriece au fost deja prezentati drept salvatorii consumatorului captiv brasovean; daca proiectul nu este o noua fundatura, in locul centralei se va construi o capacitate de productie a energiei pe baza de biomasa. Austriecii promit solemn sa nu greveze in nici un fel bugetul local cu costurile investitiei pe care se pregatesc sa o implementeze, ceea ce ar insemna o afacere ultraprofitabila pentru oras.
Intre timp, ofensiva primariala a ajuns la Sacele, unde primarul Brasovului a stins o datorie a CET catre municipiul vecin, pe care liberalii mizau intens ca sa intretina un conflict prin edilul PNL Vasile Lata. Demersul municipalitatii brasovene se intregeste cu hotararea, unica in tara, prin care CL fixeaza plafoane maximale pentru consumul de energie, in functie de dimensiunile apartamentului. Potrivit acesteia, chiar si proprietarii apartamentelor cu patru camere nu vor plati mai mult de 4.000 de lei pe luna, iar locatarii garsonierelor nu vor mai primi facturi aberante de 10 milioane de lei vechi, asa cum s-a intamplat nu o data.
Vifor Rotar
