Cerentelul (Geum urbanum)
Fructele sunt paroase. Creste prin tufisuri, livezi, pe linga garduri, locuri umbroase si umede. In Evul Mediu radacina de cerentelul era un inlocuitor al cuisoarelor. Radacina contine o substanta: eugenol. Aroma eugenolului este cunoscuta de multa lume datorita preparatului folosit pentru pansamentele stomatologice.
Este intalnita si sub alte denumiri populare: crances, cuisorita, ridichiuta, ridichioara
1. Parti utile:Radacina si varfurile inflorite.
• Varfurile inflorite se aduna in mai-iulie, iar radacinile in septembrie-octombrie.
• Varfurile inflorite se usuca la umbra.
• In perioada aprilie-mai, inainte de inflorire, se scoate radacina de cerentel si se usuca in locuri umbroase.
2. Utilizari medicinale:
• Diaree
• Afectiuni gastrice
• Aerogastrie
• Stari febrile
• Hemoragii digestive
• Hemoptizie
• Menstre dureroase
• Amigdalite
• Gingivite
• Abcese dentare
• Plagi
• Bolile de ficat si ale veziculei biliare
• Oprirea hemoragiilor, calmeaza durerile menstruale
• Hemoroizi.
3. Preparate:
• Infuzia: Se prepara din 1 lingurita de planta uscata la o cana de apa clocotita. Se beau 2 cani pe zi. Bolnavii ce sufera de hemoroizi ce sangereaza, este bine sa bea una, doua cani de ceai de radacina de cerentel zilnic. Se foloseste in pentru diaree.
• Decot din radacina :1 lingurita de radacina (pulbere) se fierbe in 250 ml apa, 4 minute. Apoi se infuzeaza 10 minute. Se beau 2-3 cani pe zi. Radacina de cerentel maruntita, puse doua lingurite la 250 ml de apa se pune la fiert timp de 5-10 minute apoi se foloseste pentru gargara in infectiile bucale, inflamatiile gingiei.
• Gargara si comprese:se prepara un decot mai concentrat, folosit pentru spalarea ranilor, pentru tratamentul abceselor dentare, al gingiilor sangerande, in hemoragii hemoroidale, dismenoree, plagi, gingivita cu sangerare, in amigdalita (sub forma de gargara).
Precautii:
• Supradozarea determina greata si varsaturi. Nu se administreaza in afectiuni cronice hepatice si renale.
M.P.
