Cele mai culturale orase din Romania
Cand citim un astfel de titlu, deschidem curiosi pagina web care ascunde articolul pentru a vedea daca Brasovul, orasul nostru de suflet, se numara printre cei care alcatuiesc elita culturala a oraselor din Romania.
Este adevarat ca urbea noastra este un oras turistic in care evenimentele de cultura si divertisment se inmultesc de la un week-end la altul, dar este acest lucru indeajuns pentru ca Brasovul sa fie considerat un oras cultural?
Un studiu numit „Vitalitatea Culturala a Oraselor din Romania” a fost realizat si prezentat de Centrul de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii (CCCDC) pe un format DVD, ca o aplicatie digitala interactiva, la inceputul lunii noiembrie. Acesta permite alcatuirea unui top al oraselor din punct de vedere al vitalitatii culturale.
Proiectul a selectat 46 de orase cu peste 50.000 de locuitori pentru a prezenta nivelul ridicat al vitalitatii culturale, hartile studiului oferind informatii despre primele 15 orase din ierarhie.
„Titlul de oras creativ poate fi acordat deopotriva acelor orase care pot fi numite modele de dezvoltare economica in cultura, care au folosit creativitatea si cultura ca alternativa la fostele centre industriale”, declara Liviu Chelcea, director CCCDC.
Astfel, din punctul de vedere al indexului vitalitatii culturale locale, primul loc din ierarhie este ocupat de Cluj-Napoca, urmat de Sibiu si de Sfantu Gheorghe.
La participarea in cultura si-au asigurat locul pe primele trei pozitii, in ordine crescatoare, Targoviste, Cluj-Napoca si Sibiu, iar cele mai mari cheltuieli pentru cultura in bugetele locale au fost facute de Sf. Gheorghe, Targoviste si Turda.
Alte categorii pentru care s-au „luptat” orasele din Romania sunt infrastructura sectorului cultural, Industriile creative, resurse umane in educatia culturala si sectorul nonprofit. Bu¬cu¬res¬tiul nu a fost ales, „pentru ca ar fi facut ca ora¬sele celelalte sa para insignifiante”, explica repre¬zentantii.
Centrul de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii defineste vitalitatea culturala ca o posibilitate de acces la bunurile culturale (sali de spectacole, muzee etc.) si de creatie artistica (scoli cu profil artistic, viitori creatori) sau ca suportul oferit activitatilor culturale din partea autoritatilor publice si a sectorului nonprofit.
