Cea mai misterioasă demisie din istoria României

Ceea ce s-a produs azi, plecarea lui Florin Cîțu din fruntea PNL la doar 6 luni de la alegere, este fără doar și poate cea mai misterioasă demisie din istoria politicii românești și culmea, vorbind de una care era anticipată de multă vreme. Nu demisia în sine e enigmatică, ci modul și, mai ales, momentul în care s-a produs. Nu există precedent la noi pentru așa ceva și, din păcate, s-ar putea ca operațiunea să consfințească o coborîre și mai pronunțată a politicii pe scara democrației, așa cum se tot petrece de cîțiva ani.
Că Florin Cîțu va fi înlocuit undeva în primăvara lui 2022 s-a discutat pe larg încă de la congres; de pe atunci el părea un pion de sacrificiu, menit doar să-l dizloce pe Ludovic Orban, puternic și influent în partid, dar căzut în dizgrația Cotrocenilor. După plecarea lui Orban, succesorul său ar fi lăsat locul altuia, la momentul potrivit.
Din acest punct de vedere nu miră plecarea de azi a lui Cîțu.
Derularea evenimentelor, în schimb, e de-a dreptul năucitoare.
Miercuri dimineața, aflăm de la un singur organ de presă, G4media, de existența unei scrisori prin care cca.40 de lideri de organizații județene îi cer lui Cîțu demisia din fruntea PNL, exact în momentul în care liderul PNL se sumețea din America anunțînd că aranjează un discurs al lui Zelenski în parlament și că o aduce pe șefa Băncii Mondiale, în cursul lunii aprilie.
În orele care urmează știrea se extinde ca focul, fără ca liberalii să se înghesuie la confirmarea sau infirmarea unei informații absolut nucleare, care ar fi trebuit să arunce partidul și guvernul în aer.

Majoritatea greilor liberali se dau loviți în aripă.
Excepția numită Gheorghe Falcă bagă lucrurile și mai rău în ceață, declarînd că nu vede oportunitatea unui congres extraordinar și criticînd faptul că situația nu e discutată în interiorul partidului.
Diverse ”surse” anonime vorbesc presei că Florin Cîțu ”a lăsat partidul de izbeliște” ori că ”face opoziție guvernării în interiorul partidului”.
Deputatul Ben Oni Ardelean, printre puținii grăitori, spune că „PNL are nevoie urgentă de un restart!”.
La fel spune și deputatul Alexandru Muraru.
Joi, pe înserat, deja se vehiculează data congresului extraordinar: 10 aprilie. Foarte din scurt.
Și că succesorul lui Cîțu va fi Nicolae Ciucă.

Vineri, secretarul general al PNL, Dan Vîlceanu, își anunță demisia din funcție.
Revenit din SUA, Cîțu dă de înțeles clar că nu va demisiona și își manifestă public surprinderea:
„Eu voi respecta regulile și am convocat un BEX mâine la ora 12.00 cu prezență fizică. Cât voi rămâne la PNL voi respecta regulile și statutul. Sunt dezamăgit de această situație, greu mi-o explic, cele mai multe nemulțumiri nu au legătură cu PNL”.
În jurul orelor 15,00, presa află dintr-un comunicat al PNL că
„Biroul Executiv, întrunit în ședința din 1 aprilie 2022, a luat la cunoștință de convocarea Consiliului Național în ședință extraordinară, la solicitarea unui număr de 39 de președinți ai Birourilor Politice Județene, în conformitate cu prevederile statutare. Ședința Consiliului Național va avea loc în data de 3 aprilie, ora 12:00, la București, la Palatul Parlamentului. Majoritatea membrilor Biroului Executiv și a președinților Birourilor Politice Județene apreciază că PNL are nevoie de un management politic mai eficient în relația cu organizațiile teritoriale. Scopul organizațiilor județene este optimizarea coordonării și îndeplinirea programului de guvernare asumat de PNL, cu un premier din partea PNL. Necesitatea unei schimbări se impune și datorită contextului geostrategic, existând situații când o decizie administrativă are nevoie de o susținere politică rapidă(s.n.)”.
Situația degenerează vertiginos, pentru că președintele în exercițiu al partidului anunță propria ședință de BEx pentru sîmbătă, la care va anunța marea decizie. Sosit la partid la prînz, declară presei, pe scări, mai înainte de a intra: „Dacă nu se prezintă nimeni la ședință, constat că nu e cvorum”.
După trei sferturi de oră vine șocul: Cîțu iese și își anunță demisia. În sediul partidului bătea vîntul, doar Vîlceanu și Stolojan fiind prezenți.
„Nu am avut șansa să vorbesc cu colegii mei, din păcate nu au vrut să participe la ședință, singura convocată statutar. Păcat că PNL arată astăzi că nu respectă statutul”, a afirmat Cîțu, adăugînd că și-a depus demisia la secretariat.
Vîlceanu anunță și el că va demisiona de la ministerul Investițiilor.

Povestea de iubire dintre Cîțu și PNL s-a încheiat. Într-un mod unic și stupefiant.
Să o luăm metodic.
– Cum a fost posibil ca atîția lideri marcanți ai PNL să se mobilizeze împotriva președintelui abia ales și să elaboreze un document atît de important – cererea de demisie – fără ca cineva din presa întregii țări să afle ceva? S-au înțeles noaptea, ca hoții?
– Cum se face că nu știm nici acum numele semnatarilor și nu e clar nici dacă e vorba strict de lideri de organizații județene ori și de organizații locale, ambele variante fiind prezente în presă?
– Cum se face că scrisoarea nu e a fost făcută publică nici măcar după demisia lui Cîțu, deși marele public avea dreptul să știe exact reproșurile care i s-au adus din interior lui Cîțu?
– De ce a tăcut Nicolae Ciucă pe tot parcursul evenimentelor?
– De ce nimeni dintre marii apropiați ai lui Cîțu, gen Alina Gorghiu, nu a rostit vreo iotă în apărarea sa?
– De ce Dan Vîlceanu, alt mare apropiat al lui Cîțu, pleacă și din guvern, de parcă ar exista un consemn de lichidare a oricărui focar de ”cîțism” din Palatul Victoria și din conducerea PNL? Asta, în timp ce Cîțu nu vrea să plece de la șefia Senatului.
– Cine a instaurat legea tăcerii în partid, astfel că presa abia dacă a reușit să afle cîte ceva despre acest eveniment atît
de important?
– De ce nu a existat o evaluare la șase luni în Consiliul Național, să zicem, a activității președintelui mai înainte de a se lua decizia ca el să plece?
– Cum se explică faptul că în spațiul public nu s-au înregistrat tensiuni cu adevărat majore în leadershipul PNL, așa cum s-a întîmplat în toate celelalate cazuri de la noi, mai înaintea debarcării unui președinte? Cîteva declarații de Gică-contra ale lui Cîțu pe varii teme nu au avut potențialul de a călca pe urmele marilor conflicte declanșate, ca să luăm doar un exemplu, de Traian Băsescu pe vremea CDR.
– Mai ales, se ridică întrebarea cum e posibil să execuți un lider ales în urma unui congres în urmă cu doar șase luni, timp insuficient pentru a fi încărcat negativ suficient pentru o debarcare atît de intempestivă?Cît de repede a apărut pe tapet necesitatea ”restartului”?
De fapt, lucrurile stau încă și mai rău: preşedintele PNL Iaşi, Alexandru Muraru, anunță public că Florin Cîţu, a pierdut încă de acum câteva luni susţinerea organizaţiilor locale, menţionînd că atunci când au fost negociate poziţii politice, acestea au fost făcute în mod unilateral de către Florin Cîţu, fără a consulta organizaţiile locale.
Cum e posibil?
Înscăunat glorios și chiar slugarnic la un congres uriaș cu 5.000 de delegați plus președintele Klaus Iohannis adus pe covor roșu, un congres care a sfidat regulile pandemiei și a indignat România, Florin Cîțu a pierdut sprijinul tuturor în doar cîteva săptămîni????

Să continuăm cu întrebările.
– De ce s-a decis organizarea unui congres în doar o săptămîna de la ședința Consiliului Național care îl va convoca? Niciodată nu a existat în România la vreun partid o convocare atît de pripită a forului suprem de partid și nici nu ar fi posibilă, conform statului. Ultimul congres al PNL, reamintim, a fost precedat de 4 luni de bătălie politică și de pregătire, alt record istoric; acum, PNL sare de la o extremă la alta.
Iar statutul PNL prevede:
Art. 118
1. Candidatura la funcția de Președinte al partidului se depune ca urmare a prezentării unui proiect de moțiune.
2. Orice membru al partidului poate candida la această funcție dacă:
a) are o vechime în partid de cel puțin 5 ani;
b) depune, împreună cu grupul de promovare, la termenul prevăzut de prezentul Statut, un proiect de moțiune;
c) constituie un grup de promovare format din 35 de persoane;
d) are susținerea necesară pentru proiectul de moțiune, conform prezentului Statut;
e) proiectul de moțiune este acceptat pentru dezbatere în CON, conform prevederilor prezentului Statut.
În mod normal, toată procedura alegerii președintelui durează 45 de zile, conform statutului. Care mai spune, e drept, că termenele respective pot fi reduse în cadrul congreselor extraordinare.
Totuși, cît de reduse? E o întrebare legitimă cum se va reuși ca în doar șapte zile, candidații – fie ei și doar unul – să elaboreze o moțiune-program politic, care va fi verificată, semnată, susținută de varii organizații județene șamd, astfel ca duminică, la prima oră, totul să fie în regulă?
Evident că e imposibil, astfel că se va încălca grosolan, iar, statutul PNL, cum s-a mai întîmplat.
De aici, o altă întrebare-cheie: de ce graba de a-l instala pe Ciucă în doar o săptămînă, din moment ce PNL ar putea fi condus fără probleme de unul dintre prim-vicepreședinți pînă la pregătirea unui congres ca la carte?
– Și-au pierdut liberalii alura de buni creștini odată ce fac congres în sfînta zi de Florii(catolice), cînd pravila bisericească interzice munca de orice fel?
– Ce consecințe ar avea asupra imaginii partidului o nouă candidatură a lui Cîțu la șefia PNL, la congresul extraordinar, așa cum pretinde Alexandru Muraru că i-ar fi transmis fostul lider?
O candidatură care i-ar permite, de la microfonul congresului, să facă eventuale dezvăluiri și acuzații legate de veritabila lovitură de palat împotriva lui.
– Vor fi puse în joc – așa cum e firesc, conform statului, toate funcțiile de conducere, sau se va găsi un subterfugiu ca să fie înlocuiți doar președintele și secretarul general?
– Cît de riscantă e instalarea lui Ciucă la vîrful PNL în condițiile în care el ar putea fi declarat plagiator la un moment dat, ceea ce ar impune demisia lui fără drept de apel?

Și marile întrebări de final:
1) S-a exercitat asupra lui Florin Cîțu o presiune atît de mare – eventual cu dosare penale – încît de vineri seara pînă sîmbătă dimineața el a fost ”convins” să abadoneze visul de mărire în politică?
2) Există vreun eveniment încă neștiut, dar suficient de grav, de important, care urmeză să se petreacă în România și care ar justifica halucinata derulare a evenimentelor din PNL, finalizate cu instalarea unei conduceri, vorba lui Orban, militarizate, cu un general președinte și un ministru de Interne secretar general?
Să fie cheia misterului foarte interesanta frază din comunicatul BEx: ”Necesitatea unei schimbări se impune și datorită contextului geostrategic, existând situații când o decizie administrativă are nevoie de o susținere politică rapidă”.
Vin evenimente externe teribile peste noi?

Bogdan Tiberiu IACOB
Sursa: inpolitics.ro

Share on Facebook

Tweet

Follow us