Ce trebuie sa afle (daca nu stie!) actualul ministru Borbely Laszlo ...

Ce trebuie sa afle (daca nu stie!) actualul ministru Borbely Laszlo
daca va ajunge primar la Tg.Mures! (IV)

0 69

10 ARGUMENTE IMPOTRIVA DENUMIRII UNOR STRAZI CU NUMELE DE KOSSUTH, IN TRANSILVANIA

Deak Andrei

Cel putin in cateva importante orase din Transilvania exista o strada cu numele lui Kossuth Lajos, ori un bust sau o statuie a acestuia.
Cine a fost de fapt Kossuth Lajos, dincolo de imaginea romantica cultivata cu grija in mințile maghiarilor de rand, indeosebi din Ardeal, dar si din Ungaria? A fost in primul rand omul al carui rol s-a dovedit determinant in Revolutia din 1848 din Ungaria, atat in sens pozitiv, cat si in cel negativ. Apoi a fost un mare publicist, orator si patriot ungur. Exclusiv ungur! De aceea, idealurile miscarii revolutionare de la 1848, au fost generoase doar pentru natiunea sa. Ele nu numai ca nu au imbratisat si cauza romanilor, ci au exclus-o in mod explicit.
EXISTA CEL PUTIN 10 ARGUMENTE impotriva atribuirii numelui de Lajos Kossuth unei strazi in Targu-Mures si in alte orase ardelene.
– KOSSUTH nu a recunoscut nici un drept natiei romane in afara „dreptului” de a se dizolva in natiunea ungara. In articolele de fond pe care le scrie in Pesti Hirlap considera ca primul obiectiv care trebuie realizat este „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria, ca o „conditie a extinderii si dezvoltarii natiunii ungare”!
– PENTRU KOSSUTH faptul ca populatia majoritara a Transilvaniei era covarsitor romaneasca constituia un element secundar; pentru el conta doar noua structura statala care urmarea refacerea regatului „Coroanei Sfantului Stefan”.
– KOSSUTH DOREA sa le ia romanilor, dar si sarbilor, slovacilor si sasilor, ceea ce aproape un mileniu de teroare nu reusise sa le elimine: IDENTITATEA NATIONALA!. „Eu niciodata, dar niciodata sub sfanta coroana maghiara, alta natiune sau nationalitate decat cea maghiara nu voi recunoaste. Stiu ca sunt oameni si rase de oameni, care vorbesc alta limba, dar mai mult de o natiune aici nu exista.” (Magyarorsz?g t?rt?nete, VI/1, Budapest, 1979, p.164).
– MAGHIARUL KOSSUTH a fost total lipsit de intelegere fata de romani, pe care i-a tratat cu o superioritate condescendenta, chiar cu dispret, aratand fata de ei o intransigenta nejustificata si nelimitata. Ramane ca un document de referinta PROCLAMATIA din 10 octombrie 1848, prin care ii soma in termeni ultimativi si injuriosi pe romani – numindu-i „gunoaie ingrate” – sa revina la „ordine si supunere legala”. Le impunea, de fapt, sa accepte unirea Transilvaniei cu Ungaria si sa renunte la recunoasterea lor ca natiune. Nu e de mirare ca rezultatul Proclamatiei a generat o confruntare de o gravitate deosebita intre romani si maghiari.
– KOSSUTH A FOST AUTORUL moral al unui veritabil etnocid. Violenta la care s-a recurs impotriva romanilor, in prima jumatate a anului 1849, cand Transilvania a fost recucerita de trupele guvernului ungar, a fost prefigurata de proclamatia lui Kossuth din 22 decembrie 1848 care vorbeste de la sine despre lipsa capacitatii de a intelege si miopia politica care il caracterizau pe conducatorul Revolutiei ungare. „Plin de injurii la adresa lor, numindu-i «mercenari platiti», «hoarda mai josnica decat vita», «banditi valahi», el indeamna pur si simplu la «exterminarea» romanilor si a tuturor dusmanilor.” (Liviu Maior, 1848 – 1849, Romanii si ungurii in revolutie, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1998, p. 378)
– CONDUCATORUL revolutiei ungare de la 1848 a fost categoric impotriva oricarei emancipari nationale a romanilor. Dupa el, conditia de a li se crea o situatie sociala si economica acceptabila romanilor era ca acestia sa inceteze a se considera o natiune aparte. Kossuth declara intr-un discurs tinut in Dieta de la Pozsony (Bratislava) : „Dorinta romanilor de a se bucura de o existenta politica nationala deosebita este irealizabila, deoarece ea ar duce la distrugerea unitatii statului ungar. (…) De va fi nevoie, sabia va transa chestiunea.” (Baritiu apud M.L., p. 223)
– CHIAR BALCESCU, dupa aflarea dispozitiilor date de Kossuth privind organizarea unei expeditii totale impotriva lui Iancu, scrie: „Kossuth a guvernat rau si slab, el mi-a dovedit si mai mult. Ca un demagog nu poate fi un om de stat. El a pierdut Ungaria.” (N. Balcescu, Opere, Corespondetaa, IV, p. 228)
– KOSSUTH PERSONAL a aprobat instaurarea unui regim de teroare in Transilvania prin numirea in functia de comisar civil pentru Transilvania a lui L?szl? Cs?nyi, un intim al sau, care ii ura visceral pe romani si care a asmutit impotriva lor „tribunalele de sange” si a transformat garzile nationale ungare in „echipe de vanatoare” ce au masacrat femei, copii si batrani. In ciuda cererilor insistente pana si ale generalului Bem, Kossuth a refuzat sa-l retraga pe acest calau paranoic al romanilor, dar si al sasilor.
– KOSSUTH i-a urmarit cu o ura neimpacata nu numai pe romani, ci si pe sasii transilvaneni din cauza ca s-au opus „luptei pentru libertatea maghiara”. Intr-o scrisoare adresata la 17 martie 1849 generalului polonez Iosif Bem, comandantul armatei ungare in Transilvania, Kossuth ii scrie cu ocazia cuceririi Sibiului de catre armata ruseasca: „Sa-i arestati pe cei mai de seama conducatori ai razmeritei sasesti, predandu-i comisarului guvernamental Cs?nyi”. Despre caracterul ticalos al lui Kossuth spune multe scrisoarea trimisa de el, la 1 aprilie 1849, lui Cs?nyi, comisarul pentru Transilvania, in care ii da indicatii despre cum urmeaza sa fie tratati sasii: „Ne gasim in jena financiara. (…) Oricum, pune-i pe sasi sa plateasca gras. Sa plateasca 2.000.000. (…) Daca se opun, ordona sa fie executati…” Imputernicit de Kossuth, Cs?nyi va ordona personal impuscarea marelui carturar al Europei, Stephan Ludwig Roth, la 11mai 1949.” (Cf. Folberth, Procesul lui St. L. Roth, Graz-K?ln 1959).
– MAGHIARII INSISI ar trebui sa-si revizuiasca imaginea romantica despre Kossuth Lajos, care nu are nimic a face cu personajul istoric real care a fost acesta. Reprezentant al radicalismului ungar, Kossuth a fost un „agitator politic” care din cauza exceselor sale a intrat in conflicte grave cu contele Istv?n Sz?ch?nyi, considerat si astazi drept „cel mai mare ungur”. In „Fragmente de program politic”, din 1847, Sz?ch?nyi l-a avertizat pe Kossuth personal: „N-aveti decat sa atatati toate nationalitatile pana la furie impotriva maghiarilor, (…) sa biciuiti interesele monarhiei comune pana la ultimele consecinte si sa umpleti pana la refuz paharul represaliilor cu veninul dumneavoastra – si o sa vedeti ce o sa iasa” (MRL, XVII, p. 129).
– O PARERE NEGATIVA despre Kossuth are si Bertalan Szemere, fostul ministru de interne si apoi prim-ministru al guvernului maghiar. Acesta a scris despre Lajos Kossuth ca acesta s-a purtat la inceput ca un autocrat si a sfarsit ca un las abandonandu-si patria cu o saptamana inainte de lupta finala de la Siria pentru a fugi in Turcia si il va acuza de duplicitate. Iar despre exilul sau in Italia scrie: „stilul sau autocratic si manierele sale intolerante vor distruge orice influenta reala asupra comunitatii revolutionarilor expatriati”. (Enciclopedia Wikipedia).
KOSSUTH a provocat ranile nevindecabile pe care memoria colectiva a generatiilor de romani ardeleni nu le poate uita. In perioada in care el a condus guvernul revolutionar ungar au fost distruse 230 de sate romanesti! In fiecare sat locuit de romani au murit intre 10 si 20 de oameni. Comparativ, in Revolutia franceza din 1789 au murit 15.000 de persoane, in Transilvania, Revolutia din 1848 a facut 40.000 de victime civile nevinovate! (Romani, in covarsitoare majoritate, dar si destui maghiari si sasi deopotriva, scrie Baritiu).

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.