Ce trebuie sa afle (daca nu stie!) actualul ministru Borbely Laszlo,
daca va ajunge primar la Tg.Mures! (II)
O strada care comemoreaza
statutul de natiune tolerata a romanilor
FAPTUL CA LA TG.MURES o strada a primit nu de mult numele de „Dieta de la Turda”, dovedeste nu doar cinismul consilierilor maghiari fata de concetatenii lor romani, ci si, din pacate, incultura ori oportunismul consilierilor romani. Ei trebuiau sa stie, sau sa se informeze ca Adunarea Dietei intrunita la Turda, in 1568, „stabilea” ca, alaturi de cele trei religii de stat – catolicismul, luteranismul si calvinismul – mai este recunoscuta a patra, unitarianismul. Nici vorba si de ortodoxie!
In ciuda proclamarii formale a libertatii de credinta, religia ortodoxa ramanea pe mai departe exclusa dintre religiile «recepte», iar Dieta de la Turda nu facea altceva decat sa pecetluiasca definitiv statutul inferior de natiune „tolerata la bunul plac al principelui si nobililor”, a romanilor ortodocsi din Transilvania, popor si la acea vreme majoritar in Transilvania!…
EXISTENTA IN TG.MURES a unei strazi cu numele „Dieta de la Turda”, in opinia unora, poate reprezenta, nu incape indoiala, un „pas” spre intrarea in Europa. Dar in Europa Evului Mediu… In ceea ce priveste „traditionala toleranta transilvana”, sa citam din doua documente ale vremii.
PRIMUL, votat in 1669, de Dieta Transilvaniei care cuprindea legile „Aprobatae et compilatae”. Acestea inca mai prevedeau enormitatea conform careia: „Romanii sunt tolerati numai, si aceasta numai provizoriu (pro tempore), in aceasta tara, atata timp cat va place principelui domnitor si nobililor!”
AL DOILEA document este o Lege privind chiar orasul Tirgu-Mures, emisa cu doua secole mai tarziu (!) – „Leges sen decreta opidi Szekely Vasarhely”: „In anul 1759 (15 decembrie), fiind Adunare festiva, atat a marelui Consiliu cat si a comunitatii celor o suta de barbati, s-a hotarat ca (…) orice om de neam valah nu poate, cu nici un pret, cumpara proprietate in oras, ba nu poate capata nici pamant din hotarul orasului, fie acesta de fanat sau arator. Nimeni din cetatenii orasului sa nu-i ajute sa prospere, ori sa-i primeasca la lucru si cu atat mai vartos sa nu le dea loc sa se aseze in oras (…) ci sa-i denunte primarului. Cei care vor contraveni acestui ordin, vor fi aspru pedepsiti.”
SE FACE CAZ, cu orice prilej, de faptul ca Marton Aron, episcop catolic de Alba Iulia, a fost singura personalitate maghiara care s-a opus deportarii evreilor din Transilvania de Nord de catre armata si jandarmeria ungare. Dar in acelasi timp, Marton Aron este cunoscut pentru declaratiile publice iredentiste si revizioniste facute in repetate randuri impotriva Romaniei! Astfel, de Rusalii, in 1946 (7-9 iunie) la Sumuleu, in prezenta a 100.000 de persoane, o procesiune-pelerinaj a fost transformata dintr-un eveniment religios, intr-un protest politic impotriva Hotararii Conferintei de Pace de la Paris de a retroceda Romaniei Transilvania de Nord-Est, cum se stie, adjudecata abuziv prin nedreptul Diktat de la Viena!!
LA SUMULEU, TOTUL A FOST ORGANIZAT ANUME, pentru a demonstra solidaritatea maghiarilor ardeleni impotriva „ocupantului”. Participantii au fost adunati meticulos in grupuri, pe sate si comune, cu preotii in frunte si purtand steagul Ungariei. In locurile de popas ale drumului spre Sumuleu, au fost tinute cuvantari revizioniste agresive si intonate imnuri horthyste. Momentul central al manifestatiei l-a constituit predica episcopului Marton Aron, transformata in discurs atatator impotriva Statului roman, dupa modelul urmat azi de episcopul Tokes Laszlo.
„Problema Ardealului – a spus episcopul – nu este definitiva si in curand se va pune din nou in Justitie. […] Nu pot trece cu vederea suferintele secuilor (?!), care in curand vor fi satisfacuti prin apartenenta lor la Ungaria”.
PRIVITOR LA INVENTATELE „suferinte ale secuilor”, trebuie spus raspicat ca, de fapt, cei care au avut dintotdeauna de suferit in asa-zisul „Ținut Secuiesc” au fost ROMANII, supusi unui proces de deznationalizare sistematica si fara mila.
Este de trista notorietate ca in vremea Diktatului de la Viena romanii au fost trecuti cu forta la cultele catolic si reformat, iar bisericile lor au fost profanate si devastate (38 de biserici!), atunci cand nu au fost de-a dreptul daramate, cum s-a intamplat cu bisericile ortodoxe si greco-catolice din Virghis (Odorhei), Sin-Martin (Odorhei), Racosul de sus (Odorhei), Biborteni (Odorhei), Mertis (Odorhei), Ocland (Odorhei), Meresti (Odorhei), Borosneul Mare (Trei Scaune), Craciunel (Trei Scaune), Capeni (Trei Scaune), Racosul de jos (Trei Scaune), Comolau (Trei Scaune), Borsec (Ciuc), Ditrau (Ciuc), Panet (Mures). Faptele sunt consemnate cu exactitate nu numai in scrieri istorice, dar si in Arhiva MAE, fond Transilvania, 1940 –1944, dosarul 362.
SE TRECE INSA CU VEDEREA, dar trebuie mentionat mereu cu fireasca emotie faptul ca, in aceeasi perioada de timp, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, adevarat lider spiritual al romanilor transilvaneni, cerea cu hotarare, la Cluj, intr-o pastorala adresata romanilor din Transilvania de nord-vest: „Sa-i ajutati pe evrei nu numai cu gandul, dar si cu jertfa voastra, din calda iubire omeneasca”. Si multi romani, de la oameni simpli, pana la carturari de seama, i-au urmat indemnul!
Asadar, daca episcopul Marton Aron pleda cauza evreilor pentru ca „maghiarii sa nu aiba ulterior de suferit”, neuitatul episcop Iuliu Hossu cerea tuturor, indiferent de natie, ca acestia „sa fie ajutati din dragoste omeneasca”.
DE CE NU AR AVEA SI IULIU HOSSU – cel care a dat citire la 1 Decembrie 1918 Declaratiei de la Alba Iulia – martir in inchisorile comuniste – macar dreptul ca o strada sa-i poarte numele la Tirgu – Mures?
