Ce pierdem când pierdem sarea?

Ce pierdem când pierdem sarea?

0 35

Este din nou pe tapet pierderea deliberată a unei importante resurse a țării. Sarea. Salrom. Societatea Națională a Sării. Suntem pe muchie de cuțit. Dacă statul înstrăinează doar două procente din ceea ce deține, pierde managementul. Și pierde tot. Haideți să vedem ce și cât pierdem.
Salrom este pe profit. Nu ar fi avut niciun rost să fie inclus pe lista celor 42 de companii ale statului, pe care, prin intermediul unui controversat personaj, Simona Fătu, Guvernul României, din care făcea parte, prin Claudiu Năsui, USR-ul, urma să le scoată la vânzare.

Înstrăinarea Salrom este o bombă cu ceas. De ce?
Din trei motive mari și late:
1). În cele șapte sucursale, Salrom produce sare gemă, sare în soluție, sare recristalizată și calcar. Sarea ia destinația Companiei Naționale de Drumuri și Autostrăzi, care utilizează iarna, zilnic, 1.000-1.500 de tone, 70% din producție e destinată industriei, o parte se transformă în sare fină pentru consum – de precizat că avem sarea cea mai pură din lume – iar alte cantități se exportă în Ungaria, Slovacia și Serbia. Sarea produsă de Salrom este utilizată și ca hrană animală sau industrială, pentru tratarea apei, în soluție, pentru producția de nemetalifere, și în diverse alte moduri. Dacă producția de sare încape pe mâini străine, vom depinde de compania care va prelua managementul pentru toate aceste activități. Și nu numai.

2). Societatea Națională a Sării, Salrom, este responsabilă pentru o uriașă avere de care dispune România și anume cele mai mari zăcăminte de grafit din lume. Sunt în prezent zeci de mii de tone de grafit, care zac nefolosite la Baia de Fier, probabil pentru că cineva ne-a pus gând rău.
Dar tot pe mâna unor cozi de topor autohtone. Din grafit se extrage grafonul, un produs vital pentru obținerea energiei verzi, dar și pentru alte componente importante din industria electronică. O singură tonă de grafon se vinde în prezent cu 200.000 de euro, iar zăcămintele de grafit ale Românie, din care se extrage grafonul, sunt estimate a satisface pentru viitorii 100 de ani necesarul industriei mondiale.

3). Așa cum am mai arătat și cu alte prilejuri, România are o uriașă oportunitate de a utiliza o parte dintre galeriile părăsite ale minelor de sare, pentru a stoca gaze naturale. Avem posibilități de stocare pentru câteva miliarde de metri cubi de gaze.
Spre deosebire de modul actual de stocare, utilizarea respectivelor galerii părăsite permite extragerea gazelor de câte ori avem nevoie și nu doar de două ori pe an, așa cum se întâmplă astăzi. Costurile ar fi cu 30% mai mici, iar România ar putea deveni cu adevărat un hub european în materie de stocare a gazelor naturale. Vara le-am achiziționa, indiferent de unde, la prețuri mici, iar iarna le-am vinde la prețuri mari, în profit. Pe această oportunitate au pus ochii, susținuți fiind de guvernele respective, mai multe mari societăți de profil din Europa. Cei mai agresivi sunt austriecii, care, la vremea respectivă, l-au și împins de altfel în față pe Năsui, pentru a comite acest sacrilegiu al înstrăinării sării.

În final, atrag din nou atenția că doar 51% din acțiunile Salrom mai aparțin statului român, în timp ce 49% au fost preluate de Fondul Proprietatea, urmând a fi listate pe bursă. Va fi un act de trădare națională dacă statul român va pierde doar 2% din ceea ce deține, întrucât, în această eventualitate, managementul încape pe mâini străine, iar profiturile uriașe care pot fi obținute în viitor vor fi și ele vărsate în buzunare străine.

Aceasta este miza. Și încă nu m-am referit la alte uriașe beneficii, pe care le aduce sau le poate aduce Salrom în materie de sănătate, în domeniul turismului ș.a.m.d. Păziți ca pe ochii din cap ceea ce a mai rămas din bostănărie!

Autor: Sorin Roșca Stănescu
Sursa: corectnews.com

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.