Ce-i asteapta pe patronii din Romania

Ce-i asteapta pe patronii din Romania

0 88

Banii de la buget nu ne ajung, e clar. Guvernul e disperat sa asigure salariile bugetarilor, pensiile, ajutoarele de somaj. Problema e ca se pare ca actioneaza la deruta si masurile sunt luate fara noima. Se anunta ca si in caz de pierdere firmele vor trebui sa plateasca un impozit anual de minim 4500 de lei in 2009 si 6500 de lei in 2010. Se pleaca de la premiza ca pierderea nu poate fi reala, ca mai castiga patronii cate ceva, ca… Problema e alta. Multe firme micute, de familie, din zona serviciilor, care datorita legislatiei nu s-au putut incadra la microintreprinderi, dar care au unul, doi angajati, ar putea fi in situatia in care chiar sa nu plateasca sumele respective. Sigur ca se creaza o datorie catre stat, care ar putea fi recuperata cu sila. Poate ca exista, cumparata pe firma, vreo rabla de masina. S-o execute. Problema este alta. 2-3 oameni devin lipsiti de venituri sau ajung in situatia de a solicita ajutor de somaj.
Ar trebui ca masura sa fie raportata si la cifra de afaceri, sub un anumit cuantum al cifrei de afaceri sa se achite impozite reprezentand un anumit procent din cifra de afaceri, eventual sa se introduca posibilitatea ca firmele care au sub un anumit venit anual si sub 9 angajati sa fie incadrate la microintreprinderi, conform legislatiei europene. In acest caz, un impozit raportat la cifra de afaceri este in regula.
Altfel, foarte multe firme din Romania vor da faliment si masurile luate nu sunt de bun augur. Ma indoiesc ca s-ar putea vinde vreun scaun pentru recuperarea debitelor catre stat. Sau, Doamne, fereste, se gandesc guvernantii sa lase patronii fara casa, in ideea ca i-ar putea executa? Nici nu-si imagineaza cei care au propus legea in ce situatie sunt multe firme mici, care, intr-o anumita conjunctura, au iesit din categoria microintreprinderilor, nemaivand voie ca ulterior sa revina la statutl anterior, desi numarul de nagajati si cifra de afaceri le-ar da acest drept.
Pe langa aceste impozite obligatorii, la deducerea TVA se scot cheltuielile cu autoturismele, inclusiv in domenii unde deplasarile sunt vitale. Ce este de facut? Sa mearga oamenii cu taxiul, sa plece la 3 noapte cu unicul tren personal intr-o localitate aflata la cativa kilometri distanta? Sa zicem ca masinile sunt folosite si in interes personal de angajati. Problema este ca multi angajati nu pot fi platiti la un nivel la care sa nu mai fie nevoie de niste facilitati precum masina de serviciu, telefon si un laptop.
Singurul lucru ce se poate obtine este reducerea numarului de angajati si cresterea presiunii pe fondul de somaj. Banii ceruti drept impozit plus TVA-ul aferent cgeltuielilor cu masinile echivaleaza cu salariul annual al unui angajat. In aceste conditii, multi se vor lipsi de acel angajat in plus. Nici macar ajutoarele guvernamentale pentru mentinerea angajatilor nu ajuta cine stie ce. Cine-si pune latul de gat sa se oblige sa tina un angajat un anumit timp, cand nu se stie ce urmeaza? E foarte greu pentru toti, e bine ca toate aceste probleme sa fie analizate cu grija, sa nu faca mai mult rau. Decat sa mai dispara cativa contribuabili, mai bine introducem pentru toti impozitul pe cifra de afaceri, gradual, in functie de cuantumul acesteia. Este o solutie echitabila, care va luat mult de la cei mari si putin de la cei mici. Altfel dam chix toti.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.