CCR s-a substituit din nou Constituției și voinței poporului, instituind voința de clasă privilegiată
Va să zică, judecătorii Curții Constituționale au deversat la Cloaca Maxima din nou voința poporului, după erata lui Zegrean privind demiterea lui Băsescu și după anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut, voință reprezentată prin cea a aleșilor săi parlamentari, izbind din nou în fundamentele statului de drept, a cărui pilon esențial este justiția socială.
Cel mai mare filosof al politicii americane din a doua jumătate a secolului XX, John Rawls, a scris că democrația nu se justifică și deci nici statul democratic și economia capitalistă în afara principiului dreptății sociale.
Ori, prin pulverizarea acestui pilon, Curtea Constituțională, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție de a-i admite acesteia moțiunea împotriva diminuării pensiilor speciale ale magistraților și contra majorării vârstei de pensionare a acestora, a restabilit ieri societatea românească segregată în clase sociale, privilegiate și neprivilegiate, eludând un al principiu constituțional, cel al egalității în fața legii, nimeni nefiind mai presus de lege. Ca-n vremea aristocrației, sau a moșierimii fanariote.
Acum, că motivele hotărârii Curții au fost extrinseci, adică datorită formei inadecvate a pachetului legislativ guvernamental, sau intrinseci, adică de fond, pentru a invalida de constituționalitate legea, asta ține de bucătăria internă a guvernului și a Parlamentului, în funcție de specialiștii în probleme de drept pe care îi au, sau nu-i au cele două instituții.
Ne putem autointeroga legitim dacă absența unui aviz facultativ înnoit al ÎCCJ din documentația legii nu a fost cumva calculul pervers al Sistemului securistoid din spatele lui Bolojan pentru a surpa premeditat apriori legea pensiilor speciale ale magistraților la CCR.
Patru dintre cei cinci judecători constituționali, între care și Simina Tănăsescu, președintele Curții, au acceptat constituționalitatea legii reformei pensionării magistraților.
De la cei cinci care au votat în favoarea atacului ÎCCJ împotriva legii nu ne puteam aștepta la altceva, având în vedere sărăcia intelectuală și profesională a acestora, în special în cazul lui Busuioc, neghiobul fost președinte al Curții de Conturi înșurubat în fosta sa funcție de Liviu Dragnea , ajuns acum la CCR propus de același PSD, neavând nicio experiență judiciară.
În acest moment, reforma lui Bolojan se găsește demantelată între necesitățile reducerii deficitului bugetar, dar numai pe spinarea prostimii, gloatei, cum o consideră magistrații sferelor privilegiate ale statului, și intangibilitatea castei judecătorilor și procurorilor, care nu acceptă că reforma pensiilor și salariilor trebuie să înceapă cu cele gigantești ale lor, așa cum reforma agrară a trebuit să înceapă cu pământurile moșierilor în 1921.
Alienant, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție pune semnul egal între fundamentul constituțional al statului de drept și pensiile grotesc de mari ale magistraților, postulând aiuritor că independența Justiție constă în pensionarea timpurie a magistraților și în cuantumul nelegitim al pensiilor lor speciale, destinate cheltuirii acestora prin paradisurile tropicale un timp cât mai îndelungat, sau achizițiilor de bijuterii și mașini luxoase, de exemplu.
Prin acest atac de ieri al Curții Constituționale, aceasta se pune pe sine, dar și privilegiile magistraților în afara legii, deci a Constituției, fiind întrunite elementele constitutive ale unei desființări prin referendum a politrucei CCR , având în vedere și recidivele din trecut. Iar dacă tot ar fi organizat unul, acesta ar trebui să cuprindă și desființarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, reînființată ulterior ca o Curte Supremă de Justiție, însă cu alți judecători, care să cuprindă și o secție constituțională formată din constituționaliști reputați și nepătați moral și profesional, apolitici evident, aleși de magistrații din toată țara.
Însă, cum să organizezi un referendum ce privește reformarea Curții Constituționale fără să fie declarat neconstituțional și deci lovit de nulitate de către judecătorii nelegiuiți de acolo?
Aceasta este o întrebare pe care tricksterul saltimbanc de Grindeanu, nulitatea exaltată de Simion, sau jivinele sorosiste de la USR, nu și-au pus-o.
Poate doar o revoluție sau o lovitură de stat militară să mai descurce daravela insurmontabilă a privilegiilor magistraților, prin suspendarea actualei Constituții, evident. Altminteri, este justificată întrebarea retorică a jurnalistului Ion Cristoiu:
„De ce mai avem nevoie de Parlament ca for reprezentant al poporului care să facă legi, dacă avem nouă judecători la CCR deasupra legilor? Niciunde pe Planetă nu se întâmplă așa ceva!” – Aroganța eclatantă a mandarinei șefe a Înaltelor Porți de la Înalta Curte a Injustiției din România – Lia Savonea, afirmă că „Hotărârea Curții Constituționale din luni, 20 octombrie 2025, prin care a fost admisă obiecția de neconstituționalitate asupra legii pensiilor de serviciu ale magistraților, confirmă că „independența justiției nu este un privilegiu al magistraților, ci o garanție pentru cetățeni”. „Justiția nu se negociază și nu se supune presiunilor politice”, transmite șefa instanței supreme.
„Decizia CCR arată că statul de drept se apără prin Constituție, nu prin atacuri politice”, spune Lia Savonea, subliniind că, în fața „atacurilor și presiunilor din ultimele luni”, verdictul Curții arată că „fundamentul constituțional al statului de drept rămâne solid, dincolo de orice dispută politică”, emană cabotin șefa Înaltei Curți, potrivit Știri pe Surse. Ion Cristoiu îi întinde și o capcană parabolică lui Ilie Bolojan, zgândărindu-i simțul inexistent al onoarei, cu ocazia dezorientării acestuia în urma tăvălelii încasate de la judecătorii CCR și de la cei ai ÎCCJ: „Ce trebuie să facă Bolojan acum? Să demisioneze! Demisia e ceva personal. Dacă Bolojan are minima inteligență, ar trebui să demisioneze și să candideze la PMB.
Pentru tefeliști va fi o mare problemă decizia Curții Constituționale, căci aceștia au avut o atitudine de slugărnicie față de Bolojan” a spus Cristoiu, conform Gândul, preluat de Știri pe Surse.
Singura poziție coerentă în chestiunea hotărârii CCR a fost exprimată de deputatul Gabriel Andronache
„Aşteptăm o motivare a Curţii Constituţionale. Înţeleg că deocamdată vorbim despre un comunicat sau despre ştiri pe surse.
În măsura în care aceasta este soluţia pe care o pronunţă Curtea Constituţională, da, aşteptăm motivarea, procedura este simplă. În situaţia în care se ajunge la concluzia că din motive extrinseci legea pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea este neconstituţională se va proceda la respingerea acestui proiect de lege şi, în mod evident, se poate relua procedura de la zero cu acelaşi conţinut al legii sau cu un alt conţinut.
Judecătorii Curţii Constituţionale au avut în faţă un proiect de lege. Din punctul meu de vedere, este o inovaţie. Se pare că cei de la CCR au extins cumva aspectele legate de aceste avize şi asupra avizului CSM.
Rămâne de văzut ce vor spune în motivare.
Atât timp cât motivarea va conţine o astfel de chestiune, de acum înainte Parlamentul României va trebui să ţină cont de acest aspect şi de fiecare dată când vorbim despre un aviz CSM proiectul de lege va trebui să aștepte intervalul de timp despre care am discutat”, a transmis parlamentarul PNL.„, a explicat Andronache, la Palatul Parlamentului, potrivit Știri pe Surse.
Ilie Bolojan însă nu a dat niciun răspuns satisfăcător în raport cu înfrângerea catastrofală suferită de guvernul său în fața Curții Constituționale, precizând totuși că nu va demisiona, nici măcar pentru a-și satisface onoarea personală, urmând ca guvernul să răspundă printr-un comunicat, pe cât de infantil, pe atât de inutil, deciziei judecătorilor constituționali. „Am luat act de decizia CCR în privința legii privind pensiile magistraților, stabilită cu o majoritate strânsă, de 5-4.
Reforma pensiilor magistraților rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție. CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate. Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci sunt privilegii insuportabile social și bugetar. Nu Guvernul, nu un om politic sau un partid au nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea”, a declarat premierul.
„Înțelegem că CCR a setat un standard procedural privind durata în care trebuie așteptat avizul consultativ al CSM. Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie, un termen de așteptare a avizului consultativ al CSM pe care 4 dintre judecătorii CCR l-au considerat rezonabil. Desigur, standardul fixat de CCR va fi respectat”, a mai spus Bolojan, potrivit Știri pe Surse.
„O să le propun colegilor din Coaliție să constituim un grup de lucru care să vină cu o nouă formă a legii pensiilor speciale pentru magistrați. Aceasta va fi trimisă în Parlament sau reasumată de Guvern. Procedura o vom stabili împreună”, a declarat Grindeanu, conform cotidianului citat anterior. El a adăugat: „Dacă este adevărat că legea a fost respinsă din lipsa avizului CSM, atunci procedura trebuie reluată. „Dacă legea a fost respinsă doar pe procedură, o refacem. Dar dacă este respinsă pe fond și se consideră că nu putem elimina pensiile speciale, atunci USR va propune un referendum”, a transmis acesta, consemnat de același cotidian.
Eșuând să explice în ce mod vor accepta judecătorii constituționali modificarea practicii lor constituționale în privința pensiilor speciale ale magistraților, aspect care îi privește pe ei personal, constituind un conflict de interese din cel mai mercantil, iar aceștia nu se vor prevala de principiul autorității lucrului judecat deja.
Propunerea a fost reluată prostește și de șeful UDMR, Kelemen Hunor, care a vorbit în pustiu despre organizarea utopică a unui referendum pentru creșterea vârstei de pensionare a magistraților, conform Știri pe Surse.
Aiureli politicianiste, pentru că pestilențiala CCR a hotărât, iar vorba românului, „Mortul nu-l mai întorci de la groapă!”, mortul fiind chiar dreptul poporului român. La fel ca în decembrie 2024.
Dan Libiu Mateescu
