Câți români AU MAI RAMAS în Ungaria dintr-o fosta minoritate nationala care...

Câți români AU MAI RAMAS în Ungaria dintr-o fosta minoritate nationala care numara in secolul trecut peste 200.000 de cetateni maghiari?

0 28

 Câţi să fie românii din Ungaria astăzi? Asta nu vom mai şti cu exactitate niciodată… Ştiu probabil, autorităţile ungare… Putem avansa câteva cifre aproximative, prin comparaţie, bazate pe cifre oficiale. Astfel, luând în calcul inclusiv existenţa etnobisnis, dacă în 2010 un număr de 5227 de persoane au indraznit sa simta româneşte şi s-au arătat interesate de destinul comunităţii, înscriindu-se pe listele electorale pentru alegerile minoritare dintr-un total oficial de 8000 români, oare câţi putem aproxima că mai sunt în prezent, în condițiile în care înscrişi pe listele electorale au fost  5118 persoane, reprezentând o in continuare o scădere de 2,1%, iar în 2019, 7290 de persoane, o creștere de 29%, Faptul  a creat din nou suspiciuni majore legate de această situație.
Suspiciunile sunt cu atât mai justificate cu cât la votul din 13 octombrie 2019 din cadrul autoguvernării minoritare au fost prezenți doar 4477 electori din cei 7290 înscriși pe liste. Oare cam atâția să mai fie românii din Ungaria interesați la modul real de propria comunitate?Atâția să mai fie românii din Ungaria?

Întrebarea este legitimă, însă nu avem răspuns ferm. Totuși, într-una dintre ședințele recente ale Comisiei Parlamentare a Naționalităților  se vorbea deschis despre abuzuri legate de înregistrarea ca minoritari a unora care nu făceau parte dintre aceștia, urmare a menținerii unei legislații ambigue intenționat. În cazul românilor se considera că dimpotriva listele sunt… umflate cu cel puțin 20%, ceea ce însemna foarte mult la cei 7290 înscriși, conform celor spuse de reprezentantul germanilor, Ritter Imre, și a celui al grecilor, Sianos Tamás. Dacă lucrurile sunt adevărate și scădem 20 % din 7290, atunci ajungem la 5832. Este o cifră ce se …tot pastreaza aproximativ egală cu precedentele liste minoritare românești, 5227 în 2010 și 5118 în 2014. Cum și procentul de 20% de înscriși la comandă fără să fie români este doar unul estimativ, putem concluziona că, de fapt, cifra reală poate fi și mai apropiată de listele minoritare precedente, cu atât mai mult cu cât la vot au fost prezenți efectiv 4477 electori.
Extinzând raționamentul, reiese că numărul românilor este, de fapt, undeva în jurul cifrei avansate de jurnalista Eva Iova Șimon, adică 6000-7000.
Fenomenul a fost semnalat de altfel și de către reprezentanții celorlalte minorități naționale din Ungaria. Toate vorbesc despre abuzuri legate de creșterea artificială a numărului celor care s-au înscris la comandă pe diversele liste minoritare, dorind parcă să corecteze ceva din exagerările evidente, prezente în recensământul din 2011.

Reprezentanții minorităților naționale, în speță purtătorii de cuvânt ai acestora din Parlamentul de la Budapesta, au tras un semnal de alarmă clar la una dintre ședințele Comisiei Parlamentare a Naționalităților, care a avut loc anul trecut, după încheierea perioadei de înscriere pe liste. În acest context s-a ridicat problema exagerărilor și ”abuzurilor” pe care le-au sesizat în comunitățile lor cu prilejul pregătirii și desfășurării alegerilor minoritare.
Astfel, reprezentantul minorității germane, Ritter Imre, care este și președintele comisiei, a subliniat că este nevoie de o cercetare serioasă, în care trebuie analizată cauza pentru care a crescut cu 34% numărul persoanelor înscrise în registrul naționalităților. La rândul său, purtătorul de cuvânt al grecilor, Sianos Tamás, a prezentat o statistică referitoare la situația minorităților din Ungaria, arătându-se îngrijorat de numărul suspect de mare al înregistraților doar în prag de alegeri la unele naționalități.
Astfel, spunea acesta ”numărul romilor înregistrați a crescut cu 67%, al bulgarilor cu 22%, a grecilor cu 60%, a croaților cu 43%, a polonezilor cu 51%, a germanilor cu 30%, a armenilor cu 92%, a românilor cu DOAR 20%, a sârbilor cu 24%, a slovacilor cu 35%, a ucrainenilor cu 27%, iar a rutenilor cu 130%. Reprezentantul grecilor a accentuat că dacă nu vrem să ajungem să fie mai mulți minoritarii în Ungaria decât majoritarii, Comisia Parlamentară ar trebui în cât mai scurt timp să analizeze problema și să ceară modificarea legilor referitoare la alegerile de autoguvernări ale naționalităților”.

Urmărind rezultatele alegerilor , constatăm cu exemple concrete că unii dintre reprezentanții aleși ai minorității române nu au nici o legătură cu aceasta. Astfel, spune Eva Iova Șimon, ”la fel ca în ciclurile electorale anterioare, din 1998 încoace, în autoguvernările românești locale, precum și în cele teritoriale este o abundență de persoane care nu aparțin comunității istorice românești din Ungaria. Noua Autoguvernare Românească pe Capitală va fi compusă din 4 deputați ai ARB (Asociația românilor din Budapesta n.n.) și 3 din partea … Uniunii Democratice Maghiaro-Române (UDMR).  despre ce face Papp Zoltán (președinte UDMR), care a blocat în 1998 înființarea Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria.
Nu avem cunoștință câți din cei 7 vorbesc românește. (…) În județul Bihar, doar ARU (Asociația Românilor din Ungaria n.n.) a avut listă teritorială, astfel că … toți cei 7 deputați sunt din partea aceleași organizații. Datorită asimilării lingvistice tot mai mari în Bihar, puțini dintre aceștia vorbesc româna. În județul Ciongrad, 5 deputați va avea ARU și 2 ARM (Asociația Românilor din Micherechi n.n.). Pe lista ARU au apărut și câteva nume absolut noi, care până acum nu au fost cunoscute prin nicio activitate depusă pentru comunitatea românească din Ungaria. În județul Pesta, doar ARB a avut listă, astfel toți cei 7 membri sunt din partea aceleași organizații…neromanesti Nu cunoaștem ca vreunul din acești deputați să fie român din comunitatea istorică românească și nici dacă vorbesc sau nu limba română”. Toate acestea confirmă, de fapt,  abuzuri despre care vorbea Ritter Imre, reprezentantul comunității germane din Parlamentul de la Budapesta, cel care cerea, de altfel, modificarea legilor ungare referitoare la alegerile de autoguvernări ale naționalităților.

Despre situația minorității române din Ungaria de astăzi a vorbit deschis și percutant și profesorul universitar Gheorghe Petrușan, subliniind că în Ungaria zilelor noastre ”nu se mai vorbește despre problemele reale ale comunității. În opinia reputatului filolog român din Ungaria, în țara vecină nici măcar nu se mai pune problema identitară pentru români, nu mai poate fi vorba despre promovarea limbii și culturii, ci totul s-a transformat într-o afacere. cei care cârmuiesc comunitatea trăiesc … în conivență cu factorul politic ungar, care nu are nici un interes în a perpetua la modul real minoritățile naționale din Ungaria. 

Prof.Deak Andrei

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.