Catedrala noastră – viitoarea Catedrală „Învierea Domnului”!
Un subiect de mare actualitate în comunitatea noastră este viitoarea Catedrală „Învierea Domnului”, ce urmează să fie ridicată în Centrul Civic.
În primăvara acestui an, autoritățile au demarat dezbaterea publică privind propunerea preliminară Puz-Centrul Civic Brașov, care vizează și edificarea Catedralei.
Proiectul a stârnit ceva controverse publice deoarece implică o zonă râvnită de câțiva dezvoltatori imobiliari care au utilizat dintre cele mai diverse mijloace pentru a bloca construcția(peste 15 ani de procese în care conducerea ASOCIAŢIEI PENTRU CONSTRUIREA CATEDRALEI „ÎNVIEREA DOMNULUI” a reușit să păstreze terenul sau chipurile că va distruge un spațiu verde dintr-un parc existent: adevărul, amplasamentul Catedralei este doar în apropiere acelui spațiu).
Revenind la dezbaterile privind noul PUZ (a mai existat unul care a fost blocat), acestea sunt doar la început și ele vor continua, până la epuizarea procedurilor legale..
Reamintim că pentru edificarea Catedralei, concesiunea terenului are deja o treime din perioadă consumată, fiind hotărâtă la începutul anilor `90. Deci, de peste trei decenii lucrurile au stagnat blocate în mulțimea de „chichițe” administrative.
Câte orașe mari au catedrală în România?
În România, toate cele 20 de orașe mari (municipii cu o populație de peste 100.000 de locuitori) dețin cel puțin o catedrală oficială sau o biserică cu statut și dimensiuni de catedrală.
La nivel național funcționează oficial 51 de catedrale istorice și eparhiale aparținând diferitelor culte creștine.
Distribuția catedralelor în cele mai mari orașe din România:
În „Sacrul și profanul”, Mircea Eliade argumentează că omul are nevoie de catedrală ca un „punct fix” (Axis Mundi) pentru a rupe monotonia spațiului profan omogen și a-și ancora existența într-o realitate sacră.
Aceasta permite trecerea de la haos la cosmos, oferind siguranță existențială și conectând comunitatea cu transcendentul.
Pentru Mihai Eminescu, nevoia unei catedrale este argumentată ca sursă a moralității împotriva „patologilor” societății. În articolele sale, Eminescu critica dur modernizarea superficială a României, importul de forme fără fond și egoismul clasei politice din acea vreme.
Eminescu credea că o comunitate lipsită de o busolă religioasă puternică decade în materialism, cinism și corupție. Catedrala ar fi necesară ca un avertisment etern că există legi morale mai presus de interesele politice trecătoare.
Gânditorul și filozoful Mircea Vulcănescu (reprezentant de seamă al generației interbelice ’30) abordează conceptul de „catedrală” nu atât ca structură fizică din cărămidă, ci ca o metaforă a spiritului colectiv și a modului în care românii își clădesc cultura.
În eseul „Dimensiunea românească a existenței” și în dezbaterile vremii despre spiritualitate, Vulcănescu vedea rostul unei catedrale ortodoxe ca fiind schimbarea omului pe dinăuntru, și nu uimirea sa din afară. Rostul ei este să creeze o atmosferă interioară de taină, unde credinciosul se simte integrat în trupul comunității.
Vulcănescu dezvoltă ideea că adevărata catedrală a românilor este una spirituală, construită din jertfă și trăire istorică.
La Constantin Noica în lucrarea „Pagini despre sufletul românesc” și în eseurile sale de filozofie a culturii aflăm cum lăcașurile noastre istorice — cum sunt bisericile pictate din Bucovina — nu au simțit niciodată nevoia să strivească urbanul prin dimensiuni gigantice. El le vede cum se integrează organic în peisaj, dialogând blând cu cerul și dealurile, fără agresivitatea arhitecturală a marilor catedrale gotice.
Controversele din jurul proiectului Catedralei „Înălțarea Domnului” din Centrul Civic al Brașovului sunt generate de o ciocnire directă între nevoia edificării, manifestată de locuitori și dorințele unei părți interesate a comunității civile și de afaceri. Deși ideea a apărut încă din 1993, relansarea proiectului pare să fi intrat în linie dreaptă după mai multe sentințe judecătorești rămase definitive.
Europa catedralelor
Exemple din marile capitale europene care au catedrale în centrul orașului, similar Centrului civic din Brașov
Privind marile capitale europene, există paralele urbanistice clare în care catedrale monumentale domină nodurile centrale, administrative sau financiare ale orașului, exact așa cum este gândit Centrul Civic din Brașov, ca zonă modernă de birouri, trafic intens și blocuri, diferită de centrul istoric.
Iată câteva exemple europene celebre cu un context similar:
Catedrala Sfântul Paul (Londra, Marea Britanie)
Asemănarea cu Centrul Civic: Se află situată chiar în City of London, hub-ul financiar, de afaceri și zgârie-nori al capitalei britanice.
Contextul: Deși are o istorie veche, reconstrucția ei după Marele Incendiu a integrat-o perfect în zona de business a orașului. Pentru a nu fi sufocată de clădirile moderne de birouri din sticlă, legea britanică a impus faimoasele „St Paul’s Heights”, restricții stricte care interzic construcția de clădiri înalte care ar putea bloca vizibilitatea catedralei din anumite puncte ale Londrei.
Catedrala Sfântul Ștefan – Stephansdom (Viena, Austria)
Asemănarea cu Centrul Civic: Reprezintă kilometrul zero al orașului modern, fiind situată într-o piață complet pavată, înconjurată de artere comerciale majore și clădiri contemporane (cum este celebra clădire din sticlă Haas-Haus).
Contextul: La fel ca în dezbaterea din Brașov unde oamenii cer zone pietonale și viață civică, spațiul din jurul catedralei vieneze a fost transformat complet într-o zonă exclusiv pietonală de promenadă. Nu există arbori sau parcuri lipite de ea, fiind un monument integrat direct în pavajul urban.
Catedrala Sfântul Vitus (Praga, Cehia)
Asemănarea cu Centrul Civic: Amplasată în interiorul complexului Castelului Praga, domină vizual întregul profil modern al orașului de la înălțime.
Contextul: Reprezintă un simbol puternic de identitate statală și religioasă. Disputele de aici au fost exclusiv administrative și juridice: timp de 18 ani, statul ceh și Biserica Catolică s-au judecat în instanțe pentru dreptul de proprietate asupra catedralei, o dispută la fel de lungă ca cea a concesiunii terenului din Centrul Civic al Brașovului (care datează tot din anii ’90).
Diferența majoră dintre aceste exemple celebre și Brașov este că în marile capitale europene, aceste catedrale au fost integrate în etape istorice în care conceptul de „spațiu verde/parc” nu era o prioritate ecologică critică, sau au fost ridicate pe amplasamente unde existau deja clădiri.
În Brașov, tensiunea a apărut, așa cum am mai spus, după anul 2000, dătorită presiunii exercitate de dezvoltatorii imobiliari care au reușit, cu sprijinul unor autorități, să blocheze proiectul un sfert de secol.
– va urma –
Fănel Stroe
[…] parte aici: Catedrala noastră – viitoarea Catedrală „Învierea Domnului”(1)!A doua parte aici: Catedrala noastră – viitoarea Catedrală „Învierea Domnului”(2)Fănel […]
[…] III. Paralela cu BelgiaDin cauza modului în care statul belgian finanțează și recunoaște cultele, disputele din jurul marilor proiecte religioase de acolo, în special moscheile sau centrele islamice din Bruxelles sau Anvers, nu se rezumă doar la urbanism și spațiu verde, ci ating direct securitatea națională, finanțarea externă și controlul politic. Iată axele principale prin care putem compara modelul belgian cu cel din Brașov:Standardele urbanistice din Bruxelles (densitatea urbană)Bruxelles este unul dintre cele mai dens populate orașe europene, iar conservarea spațiilor verzi urbane este o prioritate absolută pentru partidele ecologiste și liberale (Ecolo/Groen), care au o ideologie similară cu contestatarii Catedralei în privința urbanismului. Dacă o comunitate din Belgia vrea să construiască un edificiu religios masiv într-un parc existent din Bruxelles, proiectul este blocat aproape instantaneu de reglementările stricte numite „Plan Regional de Dezvoltare”. Administrațiile belgiene nu permit reducerea indicilor de spațiu verde pe cap de locuitor în zonele centrale. Din acest punct de vedere, argumentul contestatarilor din Brașov privind „păstrarea parcului și a locului de joacă” este o copie fidelă a politicilor urbanistice aplicate în marile orașe belgiene.Compromisul „invizibilității urbane” vs. recunoaștereÎn Brașov, compromisul „invizibilității” nu este acceptabil. Pentru susținătorii proiectului, Catedrala din Centrul Civic trebuie să fie un reper vizual monumental, o mărturie mult așteptată și îndreptățită a identității spirituale a orașului, exact așa cum domină Catedrala Notre-Dame din Anvers. – va urma –Prima parte aici: Catedrala noastră – viitoarea Catedrală „Înălțarea Domnului”! […]
barbuT gheorghe…gigele…ar fi bine să mergi la un doctor să te cauți…poate ai hemoroizi și îți afectează creierul…mergi gigele și te du după iapă…nu mai împroșca cu mizeriile din capul tău și nu mai îmbâcsi aerul Brașovului…cătinel,cătinel du-te la stalin că cam te trage ața într-acolo 🫵🏻😂😂😂😂
Mai sunteți mulți? S-a spart conducta cu pupăcioși de oase vechi, văd.
Tu ce mai vrei, oxiurule? Ia explică și tu de ce este nevoie de o clădire care va sta goală mai tot timpul. Ai nevoie de clădirea asta ca să te poți târâ în patru labe în jurul ei? Zi, declasatule?
Tovarășe agitator Barbu Gheorghe
Te cam piși împotriva vântului
Boschete, ești cam idiot, monșer!
Păi te piși pe boschete dar tu te mai și uzi
Omul nu poate trăi doar cu partea materială, ci și cu partea spirituală. Amândouă merg împreună și nu se exclud. Într-un spațiu ca și Centrul Civic, pentru a deveni un reper (de aceea se numește „centru” ), este nevoie de un echilibru. Avem finanțe, avem birouri, avem un Mall, chiar și o clinică (spitalul -Regina Maria). Cred că este necesar și spațiul spiritual. Dreptul de a exista și l-a câștigat în cei treizeci și trei de ani. Biserica de lemn (construită provizoriu în vederea edificării ulterioare a Catedralei) este vie prin comunitatea FOARTE BINE DEFINITĂ ȘI FOARTE NUMEROASĂ pe care o păstorește. Această bisericuță și-a făcut (și încă o face deocamdată) datoria de a crește și îmbogăți spiritual comunitatea creștină brașoveană. Misiunea ei este aceea de a preda, mai departe, comunitatea credincioșilor ce o frecventează și o iubesc, unei construcții semnificative și suficient de generoase, pentru a răspunde nevoilor reale. Credincioșii bisericii de lemn sunt la fel de brașoveni și la fel de buni plătitori de taxe și impozite la fel ca și cei care sunt oripilați de existența unui spațiu de cult în Centrul Civic (nu doar catedrala, ci existența oricărui spațiu liturgic). Și pentru cei cu dublă măsură am ceva să întreb: de ce nu au fost la fel de vocali și vehemenți când s-au construit celelalte clădiri noi din Centrul Civic – muuult mai înalte și muuult mai mari decât catedrala? Nu a existat NICI O DEZBATERE atât de aprigă ca acum, atunci când celelalte clădiri noi au fost ridicate. Oare nu vorbim aici de DUBLĂ MĂSURĂ sau mai direct spus de IPOCRIZIE!!!
P.S.: Hramul Catedralei Brașovului NU ESTE Înălțarea Domnului, ci ÎNVIEREA DOMNULUI ȘI SF. PREOT MĂRTURISITOR DUMITRU STĂNILOAE.!!!
Stimabile, nu-ți sunt de ajuns câte spații „spirituale” sunt în oraș? NU DE ALTA DAR EU CRED CĂ SUNT MULT PREA MULTE! EXAGERAT DE MULTE. Nu am văzut spitale noi dar am văzut puzderie de spații „spirituale”. Nici școli, grădinițe, creșe nu am prea văzut dar spații „spirituale” cu duiumul am văzut. Și culmea, sunt cam tot timpul goale. Pe când școlile, unele, au program în schimburi. ȘI NU ESTE NORMAL!
Spațiul ăla „spiritual” din lemn din centrul civic e mai mult decât suficient.
Barbu Gheorghe un impostor fara un dram de cultură si bun simț.
Faraoane, tu nu ești capabil să folosești un nume sau un pseudonim și vorbești de impostură?
CATEDRALA nu este doar un simbol și un reper religios este CENTRUL SPIRITUAL al unei comunități.
Nevoia unui asemenea edificiu este veche și doar statutul special al Brașovului, în care, deși românii ortodocși au fost și au rămas majoritari, dominanta economică era controlată de alte etnii…
In acest secol edificarea unui astfel de SIMBOL nu este absolut deloc inutilă.
Să nu uităm ca terenul pentru construcție s-a concesionat încă din secolul trecut.
Edificarea CATEDRALEI sigur va atrage după sine o creștere a nivelului de organizare a structurii bisericești brașovene.
Nu va luați după acest Barbu, fost gelulache, e un neomarxist irecuperabil.
Văsălie, ce va face această nouă biserică? Va crește nivelul de organizare a structurii bisericești? Păi de așa ceva are nevoie Brașovul? NU ARE NEVOIE DE ȘCOLI, SPITALE, GRĂDINIȚE, CREȘE, DISPENSARE? ARE NEVOIE DE STRUCTURI MARI CARE VOR STA GOALE PENTRU A FI POPIMEA MAI BINE ORGANIZATĂ!?
De ce nu este inutil acest „SIMBOL”? Că zici tu? Că zic popii? PENTRU CE ACEST SIMBOL? Credincioșii au nevoie neapărată de biserici pentru a se ruga? De catedrale, chiar, nu de biserici… Nu le mai ajung bisericile, vor catedrale popii. Spitalele pică pe capete dar se înmulțesc bisericile. Câte spitale s-au construit și câte biserici în ultima perioadă?
Ca fapt divers, unde în cartea sfântă a credincioșilor scrie că este nevoie de popime și biserici? Unde?
Tu te auzi ce vorbești? În ce lume trăiești?
Agitatorii există de când a fost înființat PCR. Materialismul dialectic și științific nu dorește ca în fostul „Oraș Stalin” să existe o biserică pe măsura mărimii, valorii și puterii megalopolisului Săcele Brașov Ghimbav Codlea.
Tovarășii ar prefera să se replanteze Tâmpa sub Panoramic cu copaci ce să formeze numele gruzinului.
Să vă ia benga dacă nu înțelegeți că pe o rază de 150 km nu există o locomotivă economică politică socială mai puternică decât este astăzi Brașovul.
Băi panaramelor în zonă Brașovul Este cam cum e Bayern ul în Germania.
Dănuț nu e vorba de tine.
Barosane-faraoane, lasă tu materialismul că nu ține. Brașovul are o „catedrală” deja, chiar în centru. Da, da, în centrul istoric.
Cei care au făcut un alt centru, centrul civic, culmea, taman cei cu materialismul, nu au avut în proiect nici-o altă catedrală. PĂI COMUNIȘTII AU FĂCUT CENTRUL CIVIC, ĂȘTIA NEFIIND ÎN STARE SĂ TERMINE A-L TENCUI ȘI ZUGRĂVI. Ei doar l-au urâțit prin ceea ce-au făcut.
Ghimbavul își are deja „catedrala” sa, Codlea la fel. Și ghici unde, meștere? În centrul acelor localități. Brașovul, Codlea, Ghimbavul, Săcelele, toate își au catedralele lor făcute la timpul lor, pe măsura dezvoltării lor în acea vreme.
Centrul civic nu e centrul Brașovului, barosane. NU E ȘI GATA!
Tovarășe Djukashvili
Unde strămoșii tăi are Brașovul catedrală în centru?
Înalt Prea Puturoșenia Ta,
Dacă nu ai fi un vajnic analfabet funcțional, ai ști care este rolul ghilimelelor. Brașovul nu are o catedrală în centrul său, are Biserica Neagră. Suficientă. Mai mult decât suficientă. Nu-i mai trebuie alta. Sub nici-o altă formă nu-i mai trebuie.
ALTELE SUNT NECESITĂȚILE BRAȘOVULUI. NECESITĂȚI ADVĂRATE, NU FUDULII.
Panaramă
Biserica neagră este creată de sași pentru sași.
Panaramă
De ce nu te apuci tu să construiești creșe, eventual o rețea privată de sănătate, un liceu privat de cultură, si un rifugiu pentru femei singure și famili monoparentale.
Biserica neagră românii nu merg prea mult la cult și dacă sașii au fost în stare să construiască acum 5 – 600 de ani o asemenea biserică de ce n ar putea și ciudățenii români actuali ortodocși să construiască o biserică având în vedere că Brașovul este chiar inima economică a regiunii centru.
Te au tras pe tine ortodox și de mânecă ți redai bani să își construiască biserica, dar tu ai donat bogățiile tale ca să construiești un orfelinat?
@Anonime,
Boschete, ai aflat și tu cine a construit Biserica Neagră? Redusule.
Ești de-un cretinism feroce, bag de seamă. Mai sunteți mulți pe aici?
Tu recunoști că „românii nu merg prea mult la cult” dar vrei încă o clădire uriașă care să stea goală. Ești popă?
Ia marș tu la muncă adevărată și lasă visele cu cai verzi pe pereți.
Incontinență urinară
Românii sunt în general ortodocși și nu merg la cultul de la biserica neagră.
Brașovul nu are nevoie de catedrală. SUB NICI-O FORMĂ NU ARE NEVOIE!!!
ALTELE SUNT NECESITĂȚILE ORAȘULUI NOSTRU!
Brașovul are nevoie de catedrală, la fel cum a avut nevoie de aeroport, cum are nevoie de sala polivalentă și cum are nevoie de un spital modern.
hăndele, Brașovul NU ARE NEVOIE DE CATEDRALĂ. Plus că se poate trăi foarte bine și fără o sală polivalentă.
ca de obicei 🫵🏻”inteligent” din naștere 😜😂😂😂😂😂😂😂 așa rămâi…vezi că dai în gropi 😂😂😂😂
Tu scrii, tu râzi? Jenant.