Catastrofa din Prahova și Dâmbovița are un singur scop: DEPOPULAREA!
Ce au în comun incendiile din Hawaii, Grecia și California cu criza apei din România?
Acelaşi rezultat: depopulare totală pentru preluarea resurselor!
Când 150.000 de români rămân fără picătură de apă potabilă, iar SRI-ul – serviciul care ar trebui să apere siguranța națională – tace mâlc ca și cum s-ar fi înecat cu ea, nu mai este „o simplă avarie”.
Este un act de război hibrid cu arme hidrice.
Să punem cap la cap lanțul trădării, căci totul este perfect aliniat:
1. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu – tânără activistă progresistă propulsată fulgerător în fruntea ministerului exact în anul în care Comisia Europeană a lansat „Strategia UE pentru eliminarea treptată a marilor baraje” (parte din Green Deal și Biodiversity Strategy 2030). România a semnat deja, în 2023, angajamentul de a „evaluare eliminarea” a peste 200 de baraje până în 2035. Paltinu era pe lista neoficială nr. 3
2. Lucrările de „reparații” la barajul Paltinu au început în iunie 2025, exact când trebuiau începute negocierile pentru concesiunea pe 49 de ani a zăcămintelor de gaze neconvenționale și litiu din subsolul Carpaților de Curbură – zona care se suprapune perfect peste Prahova și Dâmbovița.
3. Zero reacție din partea SRI, ANI, DNA sau Parchetului Militar. Nici măcar un comunicat de presă. Când centrala OMV Petrom Brazi (860 MW – 10 % din energia României) este oprită „din lipsă de apă tehnologică”, iar Transelectrica confirmă riscul de black-out regional, serviciile de informații dorm în continuare.
Cui foloseşte haosul?
Pentru că da, Prahova și Dâmbovița sunt, de fapt, cea mai bogată „mină neexploatată” rămasă în Europa de Est:
Rezerve estimate de gaze de șist (Tier 1) de peste 1,4 trilioane m³ (Chevron a renunțat în 2014 doar din cauza protestelor locale)
Zăcăminte de litiu și tantal în masivul Leaota–Baiu (confirmate de prospecțiuni americane din 2019, clasificate NATO) Perimetre de aur, argint și molibden în zona Breaza–Câmpina (blocat de contestații ale localnicilor)
Cea mai mare acumulare de apă dulce strategică la mai puţin de 100 km de Bucureşti
Cine câștigă dacă populația fuge?
Iată lista beneficiarilor direcțiilor unei depopulări „soft” a celor două județe:
# OMV Petrom (Austria) – vrea să reia fracturarea hidraulică fără opoziție locală ExxonMobil & Romgaz – concesiunea Moreni–Târgovişte pentru gaze neconvenţionale
# Rio Tinto (Marea Britanie/Australia) – interes declarat pentru litiu în Carpaţii de Curbură
# Glencore – deţine drepturi de explorare pentru molibden şi aur în zona Telega–Băneşti
# Eldorado Gold (Canada) – proiect blocat la Breaza din 2016 de refuzul primăriilor
# BlackRock & Vanguard – fonduri care dețin pachete majore în toate companiile de mai sus și care au cumpărat masiv terenuri agricole în Prahova în ultimii 3 ani.
Metoda este deja testată și perfecționată în alte părți ale lumii:
# Incendiile din Maui, Hawaii (august 2023) → 2.200 de case arse „accidental”, populația locală relocată forțat, terenurile cumpărate la preț de nimic de fonduri de investiții pentru „smart-city”.
# Incendiile din Paradisos & Mati, Grecia (2018) → 102 morți, mii de oameni plecați, coasta Aticii transformată ulterior în stațiuni all-inclusive de lux.
# „Secetele induse” din Etiopia și Sudan (2017–2024) → milioane de refugiați, terenuri agricole cumpărate de fonduri suverane arabe și chinezești.
Acum este rândul României.
$ Când barajul Paltinu a fost golit „pentru reparații” și apa a devenit noroi timp de săptămâni,
$ Când centrala strategică Brazi a fost oprită exact în prag de iarnă, iar SRI-ul se uită în altă parte, nu mai este în competență.
Este execuție după scenariu.
Populaţia din Prahova şi Dâmboviţa este împinsă metodic să plece – fie în Bucureşti, fie în străinătate.
În doi-trei ani, când nimeni nu va mai fi acolo să protesteze, concesiunile vor fi semnate în liniște, barajele vor fi demolate „pentru restaurare ecologică a râurilor”, iar România va pierde definitiv controlul asupra ultimelor sale resurse strategice.
Treziţi-vă înainte să fie prea târziu.
Apa nu s-a oprit singura.
A fost oprită. Iar cei care au apăsat butonul știu exact ce fac.
Autor: Pompiliu Comșa
Sursa: facebook.com
NOTĂ
În foto sus Barajul Vidraru GOL. În foto jos Barajul vidraru după demararea procesului de golire. Golirea barajului a durat peste 9 luni.





