Calculatorul de la admitere
Absolventii de gimnaziu din toata tara au avut ieri pentru prima data in fata ochilor nesfarsitele liste cu ierarhia, in ordinea descrescatoare a mediilor, a elevilor care au terminat clasa a opta. Degeaba se plang de o vreme incoace de foarte contestata masura a diriguitorilor din Educatie de a renunta la examen la admiterea in liceu. Sentimentele care i-au incercat pe multi dintre ei la vederea zisului pomelnic compenseaza cu varf si indesat emotiile dinaintea unei testari adevarate. Daca nu cumva le coplesesc de-a binelea.
E drept, pe de alta parte, ca nu mai e vorba despere emotii. Ci de crunte frustrari. Ceea ce simt elevii este amplificat de participarea afectiva a profesorilor si parintilor. Cu totii au putut vedea ieri ca elevi care au studiat la scoli modeste din judet s-au clasat inaintea scolarilor care au invatat in institutii exigente, unde obtinerea unei note bune, din cele care fac mediile frumoase, necesita mult mai mult efort decat aiurea. Nu-i de mirare ca viitorii liceeni proveniti din scoli de prestigiu, care-si faceau pana anul trecut un titlu de glorie din a umple bancile colegiilor nationale respectabile, se uita chioras la numele celor plasati mai sus decat ei in ierarhie.
Resentimentele nedreptatitilor citadini acumuleaza un capital negativ in dreptul colegilor de la tara sau, repet, de la scoli urbane mai modeste, care nu este intotdeauna indreptatit. Si in scoli obscure invata copiii exceptionali, dupa cum viitorii olimpici pot veni foarte bine de la tara. Inovatia ministeriala va genera, insa, permanente dubii despre felul in care au obtinut notele care i-au plasat atat de sus in ierarhiile judetene.
In locul examenelor care sa faca selectia justa, distribuirea o va face calculatorul, pe baza unui teanc de formulare cu optiuni, ce trebuie completate de catre elev, cu asistenta dirigintilor. Protestele cadrelor didactice si ale parintilor la vremea cand procedura era doar in faza de proiect au fost inutile. Argumentele rezonabile in favoarea sfantului examen de admitere, ca proba indubitabila de selectare a viitorilor liceeni, n-au contat in fata incapatanarii obtuze a ministerului de a reforma si a de a inova cu orice pret.
De fapt, nu chiar orice pret. Doar cel al aruncarii computerizate a elevului in banca unui liceu fara nimic de-a face cu posibilitatile reale si aptitudinile sale.
Macar am inteles acum de ce, in ciuda intrebuintarii abuzive, nu i se uza ministrului Adomnitei placa reformei. Pentru ca era placa de baza a calculatorului de la admitere.
Vifor Rotar
