C-asa e-n tenis! – cu Toma Caragescu si Aristotel Canciu
Regretatul actor Toma Caragiu, ingropat sub daramaturile cutremurului din 1977, avea un scheci celebru. Avea domnia sa mai multe, dar asta cu tenisul despre care o sa va povestesc se potriveste al dracului de bine unui eveniment petrecut deunazi la Brasov.
In sceneta interpretata de Caragiu si pusa la loc de cinste in arhiva televiziunii, o anume situatie din lumea functionareasca era montata pe un teren de tenis. Sicanele, abuzurile si ilegalitatile pe care le comit protagonistii erau imbracate de Caragiu in alegoria schimburilor de mingi peste fileu. Fiecare matrapazlac comis in lumea reala era scuzat in felia de fictiune de marimea unui teren regulamentar imaginata de Toma printr-o formula irezistibila: „C-asa e-n tenis!”.
La Brasov, pe un teren de zgura fix de dimensiunile celui din scheciul cu tenisul, s-a petrecut recent un abuz cu parfum de razbunare. La serviciu s-a aflat presedintele Aristotel Cancescu. Fiind, insa, pe linia de fund, de unde-i place sa jaca jocurile sub Tampa, n-a fost vazut prea bine de tribune.
Cu toata prestatia sa invizibia si discreta la limita terenului, spectatorii priceputi intr-ale tenisului au simtit racheta lunga a lui Cancescu. Care s-a rupt pe spatele antrenorului Bazei de tenis Olimpia, un anume Costica Mercas.
In ciuda activitatii indelungate la clubul brasovean in calitate de antrenor si chiar de director, Mercas a fost silit saptamana trecuta sa-si dea demisia. Este amenintat si cu matrasirea din apartamentul primit de la club, in care locuieste impreuna cu fiul sau.
Pocinogul i s-a tras de la vina de a-l fi antrenat pe vicepresedintele CJ, Marian Rasaliu, pentru partidele de tenis pe care acesta le-a jucat contra sefului sau de la judet, Aristotel Cancescu.
Apropiatii celor doi stiu ca presedintelui Cancescu ii place sa-si domine subalternii si in afara terenului de la locul de munca. Asa ca, seturile pe care Rasaliu, pregatit de Mercas, i le-a luat sefului sau au cazut tare greu la orgoliul lui Cancescu. Care, desi? a pierdut pe zgura, a castigat in prelungirile din vestiar, unde si-a adjudecat partida impotriva acarului Mercas.
Invataturile acestei partide neregulamentare ar fi mai multe.
In primul rand, lui Cancescu nu-i place sa fie la primire nici macar in orele de relaxare.
In al doilea, Mercas e vinovat pentru prestatia jalnica la meci a copiilor de la fileu, care-au dormit pe ei in loc sa-l mute dupa cum servea seful CJ, un mare fan al scheciurilor lui Toma Caragiu.
In fine, morala simpla a acestui joc frumos dar deloc inocent este ca, nici macar atunci cand ai painea, racheta si cutitul in CJ, nu este usor sa tai. Mai ales sa tie-break.
C-asa e-n tenis!
Vifor Rotar
