Brasovul vaduvit de turisti straini
O politica gresita atat a Primariei si a primarului de Brasov, cat sia a Consiliului Judetean si a presedintelui sau au facut ca, in privinta turismulu, municipiul si judetul sa nu mai prezinte acelasi aflux de turisti ca in alti ani.
Daca in Brasov, Aristotel Cancescu, seful CJ, a mai reparat ceva pe la zidurile si bastioanele fostei cetati, prin judet nu prea s-a vazut nicio miscare demna de a atrage turistii. Iar primarul George Scripcaru, inafara de eternele asfaltari ale acelorasi artere rutiere, prost executate si cu material de slaba calitate, „fenomenul” apartinand prietenului scripcarian Butuza, cu firma sa Vectra, si in afara de locurile de joaca pentru copii si bancutele aferente, nu a creat vreun alt obiectiv turistic decat vila sa de pe strada Ceahlau, stricand peisajul pitorescului cartier Schei. In rest nimic, dar absolut nimic de genul celor petrecute in alte orase, cel mai apropiat exemplu fiind Sibiul, care a intrecut cu mult Brasovul in ce priveste viata culturala, reinvierea istoricului, aspectul citadelei si, prin acestea, atragerea turistilor straini.
Asta pare sa fie diferenta dintre un primar sas, cu un costum bine croit dintr-un material cultural de buna calitate, si zdrentele unui primar parvenit, zdrente culturale acoperite de cateva zorzoane lucitoare, care sa ia fata, toate fiind doar gablonzuri ieftine si efemere.
Din pacate pentru Brasov, au inceput sa se vada urmarile.
Statisaticienii au demonstrat ca numarul turistilor straini – adica aceia care aduc bani frumusei in vistierie, daca gasesc si au pe ce ii da – care au vizitat judeþul Braºov este cu 30% mai mic in primele cinci luni ale anului 2009 decat in aceeasi perioada a anului trecut, scaderea survenind dupa opt ani de crestere continua a turismului din judetul Brasov.
În 2009 au venit in Brasov 23.961 turisti straini, fata de 35.994 anul trecut. Scaderea survine dupa ce, in ultimii opt ani, intre 2000 si 2008, turismul brasovean a fost in crestere continua. In aceasta perioada, numarul unitatilor de cazare a crescut cu 60,1%, de la 308, in anul 2000, la 493 la sfarsitul lui 2008.
Majoritatea acestor unitati de cazare sunt pensiuni, 360, din care 207 in mediul rural, cu 194 mai multe decat acum opt ani.
Numarul de hoteluri a crescut si el, de la 38, in anul 2000, la 57 anul trecut.
Pe tari, cei mai mulþi turisti sositi la Brasov au fost, in toti acesti ani, cei germani, cei care isi au, de fapt, radacinile aici si care au plecat din motivele cunoscute, intorcandu-se periodic pentru a-si revedea locurile natale, dar au ajuns la Brasov, in numar relativ mare, si turisti din Israel – si acestia in mare parte plecati de aici spre tari mai calde pentru buzunar – Italia, Marea Britanie, SUA, Franta sau Spania.
Da, au fost si se imputineaza, pentru ca omul se duce intr-un loc sa-si petreaca zilele de concediu nu numai ca sa manance si sa doarma – si in aceasta privinta ar mai fi de adaugat destule in ce priveste calitatea serviciilor – ci sa si vada lucruri noi si sa se poate distra in nenumarate feluri. Caci distractie nu inseamna sa tzopai disperat, noapte de nopte, prin discoteci dubioase si supraaglomerate, ci si participarea la diferite evenimente, in majoritate culturale, si care sa scoata in prim plan continuarea unor traditii. Iar despre municipiul si judetul Brasov nu se poate spune ca duce lipsa de asa ceva, daca ne gandim numai la cele trei principale nationalitati locuind aici: romani, germani, maghiari.
Dar toate acestea trebuiesc bine gospodarite si in interesul colectivitatii, nu in cel personal, si atunci turistii vor sti de ce sa viziteze meleagurile noastre.
Dan Bota
