Bomba ascunsă în spatele cifrelor frumoase

Bomba ascunsă în spatele cifrelor frumoase

0 82

Deşi macro economia creşte exponenţial iar băncile se pregătesc pentru cel mai mare profit din istorie, la nivel micro companiile româneşti sunt într-o situaţie mult mai proastă decât în criza anterioară, datoriile dintre ele ajungând la 430 mld. lei, cel mai ridicat nivel din istorie, şi nimeni nu ştie cum vor fi plătite
Din punct de vedere macro, România şi sistemul bancar au ieşit foarte bine din criza Covid (mai bine decât au intrat).
Economia a recuperat pierderea din 2020 cu două trimestre mai repede, iar acum sprintează cu ritm de 7%, poate chiar de 10% în acest an, şi cu o prognoză de creştere de 4-6% pentru anul viitor.
PIB-ul (adică valoarea adăugată produsă de o ţară într-un an) este estimat acum, pentru 2021, la 1.174,9 md. lei, adică aproape 240 mld. euro, cel mai ridicat nivel din istorie.

În 2020 PIB-ul a fost de 1.055 mld. lei, în scădere cu numai 4 mld. lei faţă de 2019.

Datorită revenirii economice rapide, încasările la buget sunt prognozate să ajungă la 380 mld. lei în acest an, după rectificarea bugetară de acum, cel mai ridicat nivel din istorie.
La rectificare guvernul a majorat estimarea de venituri cu nu mai puţin de 15 mld. lei, o sumă nemaiîntâlnită. Dar şi cheltuielile bugetare le-a majorat cu 18 mld. lei.

Sistemul bancar, format din 34 de bănci, a raportat pentru 2020 – un an de criză, cu o scădere economică de 3,9% – o creştere a activelor cu 13%, până la 560 mld. lei, şi un profit de 5,14 mld. lei, în scădere cu 19%. Creditarea privată a crescut cu 5% (noroc cu programul de garanţii IMM Invest, pentru că altfel ar fi fost pe minus), în timp ce împrumuturile acordate guvernului au crescut cu 20%. Rata de solvabilitate a urcat la 23%, iar raportul dintre credite şi depozite a scăzut la 65%, ceea ce arată cât de mare este disponibilul de lichiditate al băncilor, care nu se regăseşte în creditarea economiei (nu a guvernului).

În şase luni din 2021, băncile au raportat un profit de 4,2 mld. lei, ceea ce, extrapolând pe tot anul, ar duce profitul întregului sistem bancar la 8 mld. lei, cel mai ridicat nivel din istorie.
Cifra de afaceri a tuturor companiilor (600.000) a fost în 2020 de 1.657 mld. lei, în scădere cu 5%, în timp ce profitul a urcat la 149 mld. lei, cel mai ridicat nivel din istorie. Dacă se scad pierderile raportate, rezultatul final (profit minus pierdere) indică un câştig de 110,6 mld. lei. Pe hârtie.
Ca o comparaţie, în 2008, înainte să vină criza, cifra de afaceri a tuturor companiilor a fost de 1.082 mld. lei, cu un profit de 60 mld. lei şi cu un rezultat net (profit minus pierderi) de 14,2 mld. lei. PIB-ul a fost de 514,7 mld. lei, echivalentul a 139,7 mld. euro.
Este bine de precizat că acum primele 1.000 cele mai mari companii din România realizează aproape jumătate din cifra de afaceri totală, în timp ce în 2008 primele 1.000 de companii făceau numai 30% din cifra de afaceri totală. Asta arată cât de sud-americanizat a devenit businessul din România.
Aceasta este poza statică. Macroeconomic stăm bine, dar ce se află în bilanţurile companiilor?

Eugen Anicescu, country manager Coface România, parte din cea mai mare companie de asigurări de credite din lume, spune că, deşi macro stăm bine, bilanţul companiilor, adică ce se află în spatele datelor mari, arată mult, mult mai rău decât în criza anterioară.
Este de ajuns să ne uităm la totalitatea datoriilor între companii, adică la creanţe, care au ajuns la 430 mld. lei – cel mai ridicat nivel din istorie -, plus 38 mld. lei faţă de 2019 şi de patru ori mai mult decât în criza anterioară, menţionează el.
Aceste datorii trebuie plătite, dar să vedem cum, şi mai ales câte dintre ele nu vor fi plătite, pentru că firmele nu au bani, a adăugat Anicescu.
Dacă în criza din 2008/2009 băncile au înăsprit creditarea, firmele au început să dea ele “credite” furnizor, adică creditează clienţii prin livrarea mărfurilor sau prestarea de servicii, cu plata ulterioară.
Din păcate, şi termenele de plată au crescut, iar aceste creanţe nu sunt asigurate, aceste datorii fiind primele şterse dacă o firmă intră în insolvenţă.
Anul trecut foarte multe firme zombie au supravieţuit pentru că au beneficiat de amânarea plăţii creditelor, de amânarea plăţii taxelor şi impozitelor sau de prelungirea termenelor de plată a creanţelor.
Toate aceste lucruri vor exploda în următorii ani, pentru că existeă un decalaj de doi ani între o criză şi când încep să se vadă efectele, menţionează Anicescu.
Să vedem atunci cum va sta economia.

Autor: Cristian Hostiuc
Sursa: corectnews.com

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.