Bizară și ambiguă maniera de vot a celor de la AUR!
„Votul secret” care se vede de la o poștă: cum joacă AUR la două capete într-o zi decisivă
Azi nu este doar o zi parlamentară obișnuită.
Este momentul în care se decide dacă guvernul Bolojan rămâne în picioare sau devine încă o notă de subsol într-o istorie politică deja sufocată de improvizații.
În mijlocul acestui moment tensionat, un actor politic a ales să joace cartea ambiguității: AUR.
Într-un context în care pozițiile sunt, cel puțin declarativ, clare:
# PSD votează pentru moțiune,
# PNL părăsește sala,
# USR și UDMR mimează prezența fără implicare
#AUR vine cu o formulă care ridică mai multe sprâncene decât oferă răspunsuri: „vot secret”.
Dar ce înseamnă, de fapt, acest „secret”?
Nu există, procedural, un astfel de lux în cazul unei moțiuni de cenzură.
Votul este public, asumat, consemnat.
Așadar, nu vorbim despre un mecanism parlamentar, ci despre o strategie politică.
Una atent calculată.
Prima interpretare este cea mai simplă: evitarea asumării.
Într-un moment în care orice vot poate fi folosit ulterior ca armă politică, ambiguitatea devine scut.
Dacă moțiunea trece, AUR poate sugera că a contribuit decisiv.
Dacă pică, poate da de înțeles că nu a girat „jocurile sistemului”.
Practic, un bilet la două loterii, cu speranța că una va plăti.
A doua explicație ține de interiorul partidului.
„Votul secret” poate masca lipsa unei linii unitare.
Nu ar fi prima dată când discursul public încearcă să acopere fisuri interne.
În loc să riște imaginea unor parlamentari care votează diferit, partidul preferă o ceață convenabilă.
Mai există și varianta negocierii până în ultima clipă.
În politică, indecizia afișată este uneori doar o formă de negociere.
Cu cât ești mai imprevizibil, cu atât devii mai valoros în ecuația finală.
Iar AUR pare să joace exact această carte: nu spune clar ce face, pentru că încă mai poate obține ceva.
Nu în ultimul rând, este și o mișcare de imagine.
Într-un peisaj politic în care mulți alegători sunt deja dezamăgiți de „înțelegerile de culise”, ideea de „vot secret” poate fi vândută ca o formă de independență.
În realitate, este mai degrabă o evitare elegantă a responsabilității.
Finaluș aduce un rezultat clar.
Guvernul va cădea sau va supraviețui.
Dar dincolo de cifre, va rămâne o întrebare simplă: cine și-a asumat cu adevărat votul?
Pentru că, în politică, nu doar ce votezi contează.
Ci și dacă ai curajul să recunoști.
Autor: Șirin Valentina Șirin
Sursa: facebook.com
De ce va mirati ca „aur” joaca „murdar”? Am sa va readuc aminte ca in parlamentul european la mercosur a absentat sau s-a abtinut doar soso a votat impotriva, pana si celebrul pipera este cu fundul in doua luntrii. Nu este prima data cand joaca la doua capete. Cum credeti ca este acest asa zis partid „suveranist” cand la conducere il are pe simion – pipidi-soros ( pregatire temeinica) si altii la fel , prea putini sunt corecti in acest partid. Au fost si alte decizii in care trebuia votat clar impotriva si sau abtinut sau au votat impotriva atat in parlamentul roman cat si in ue. Mai este un partid facatura este „celebrul” pot. Altfel buni de gura dar la un adica nu suparam sistemul.
Chiar dacă va fi înlăturat Bolojan, răul care a fost făcut României nu poate fi înlăturat! Nimic nu se va rezolva, pentru că parcursul euroatlantic al țării trebuie să rămână neatins, pentru că occidentalii ne-au transformat nu doar într-o colonie bună de muls, dar și într-o dictatură-hibrid cosmetizată în democrație. Reformele, care ar fi scos națiunea din stagnare și sărăcire accentuată și pe care fiecare prim-ministru vreme de 36 de ani s-a lăudat că le va face, nu vor fi duse la bun sfârșit nici de această dată. Fiecare guvern preia exact același mecanism lăsat de predecesor și-l va duce mai departe: taxe care vor cocoșa efectiv românii, presiune fiscală, cheltuieli colosale pentru înarmare și pentru întreținerea unui război care NU ne privește, tăieri, majorări, falimentul firmelor românești, cedarea de resurse, vinderea activelor rămase etc. etc. Populației îi revin facturile, costul plătit pentru fiecare decizie idioată luată la nivel de conducere. Apoi, laitmotivul zilei – mantra repetată continuu de politicieni: „ordinele au venit de la Bruxelles, nu ne-am putut opune, reaua moștenire a celor dinaintea noastră și alte asemenea exprimări pe care nu doar că nu le mai crede nimeni, ci și dezonorează pe cei care le utilizează”.
Prin urmare, să-l citez pe celebrul Constantin Tănase – „Pleacă-ai noștri, vin ai noștri! / E sloganul cunoscut; / Iarăși am votat ca proștii, / Și cu asta ce-am făcut?”, NU vom asista nici de această dată la schimbări REALE, ci la o așa-numita „rotativă guvernamentală” controlată de Occident, mai precis un scenariu repetat prin care ni se dă senzația că ce-a fost mai rău a trecut, în timp ce sistemul de organizare politică care îl produce rămâne neschimbat.