Berlusconi, seful de partid al Presedintelui U.E. AntonioTAJANI,dupa ce şi-a executat pedeapsa, promite că va continua să îngrijească de bătrâni! O fi penal?
Fostul prim-ministru al Italiei, Silvio Berlusconi, a promis să continue îngrijirea bolnavilor şi a bătrânilor, muncă corectionala îndeplinită de el în ultimele zece luni ale anului conform deciziei judecătoriei din Milano, informează RIA Novosti. „Timpul petrecut împreună cu bolnavii, voluntarii şi lucrătorii medicali, mi-a dat o asemenea experienţă, care m-a atins adânc. Pentru mine a fost o pauză de pace sufletească. Eu intenţionez că continui această experienţă”, – a declarat vineri miliardarul de 78 de ani la sfârşitul ultimei zile de lucru social în casa pentru bătrâni „Familia sfântă” din oraşul Cezano Boscone în apropiere de Milano.
În conformitate cu legea de amnistiere, acest termen a fost scurtat mai întâi până la un an, după care înlocuit, în general, cu munca în legătură cu vârsta înaintată a deţinutului. Ca rezultat, Berlusconi a petrecut la munci sociale în casa pentru bătrâni cumulat o săptămână.
Scrisoare deschisă
pentru apărarea independenței justiției față de presiunile politiceexercitate asupra judecătorului național învestit cu o procedură judiciară în cazul doamnei Laura Codruța Kovesi
Având în vedere că în ultimele zile s-au intensificat declarațiile și acțiunile publice ale unor oameni politici de la nivelul Parlamentului European, cu referire expresă la procedurile judiciare în care este implicată doamna Laura Codruța Kovesi, declarații care au potențial de imixtiune în procedurile cu care sunt învestiți magistrați din România, separat de susținerea politică pentru numirea sa în funcția de Procuror șef al Parchetului European, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 126 alin. (1) și 133 alin. (1) din Constituție și a prevederilor Legii nr. 317/2004 republicată cu modificările și completările ulterioare adoptă prezenta poziție publică:
Principiile fundamentale ale Uniunii Europene, stabilite prin tratate impun respectarea fundamentelor Uniunii și a competențelor autorităților statelor membre și instituțiilor europene. Cooperarea loială între palierele decizionale trebuie să se fondeze pe respectarea strictă a competențelor și urmărirea valorilor definite de dreptul primar al Uniunii și de constituțiile statelor membre!.
Tratatul Uniunii Europene stabilește în art. 2 că statul de drept și justiția independentă fac parte din patrimoniul de valori comune care trebuie respectate de toți oficialii și instituțiile europene și trebuie garantate și asigurate la nivelul tuturor statelor membre. De asemenea, este stabilit că în materie de organizare judiciară competența aparține statelor în baza principiului autonomiei de decizie și trebuie să fie respectate standardele unei justiții independente, atât funcțional, cât și personal pentru magistrați. Constituția României stabilește, cu relevanță în prezenta situație, în art. 124-126, 131 alin. (1) și 132 alin. (2) cadrul organizării judiciare, în condiții de independență, imparțialitate, legalitate și responsabilitate, iar, în art. 133, stabilește atribuția exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii de a garanta independența justiției, competență exercitată conform atribuțiilor trasate de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Standardele internaționale (cum ar fi, dar fără a se limita la, cele ale Comisiei pentru Democrație prin Drept – Comisia de la Veneția sau ale Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare) definesc conceptul de independență funcțională și personală a justiției și magistraților, iar jurisprudența constantă a Curții Constituționale a României definește în concret aplicarea acestor standarde modelului de organizare judiciară din România.
Aceste standarde impun ca în activitatea judiciară, autoritățile judiciare și judecătorii să nu poată fi supuși niciunui fel de presiune directă sau indirectă, publică sau nepublică, raportat la cauzele cu care sunt sesizați și pe care le au în soluționare în diferite etape procesuale. Reiese că aceasta este o garanție generală cu obligație corelativă a oricăror persoane cu diferite puteri de decizie sau instituții, indiferent cine sunt acestea, de a nu acționa în sensul creării unor presiuni asupra instituțiilor judiciare sau magistraților relativ la cauze concrete.
În concluzie, declarațiile și acțiunile unor oficiali europeni, în mod nedisimulat și în afara atribuțiilor lor statutare, au afectat independența justiției din România în ceea ce privește o procedură judiciară aflată în curs de soluționare la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind pe doamna Laura Codruța Kovesi.
