Bechtel, autostrada nepotilor (I)

Bechtel, autostrada nepotilor (I)

0 101

Parandu-mi-se cel mai potrivit titlu pentru aceasta facatura Bechtel – Autostrada Transilvania, mi-am permis sa-l preiau din genericul unor emisiuni prezentate recent pe sticla de Realitatea TV, in care afacerea a fost puricata in prezenta mai multor factori de raspundere, caci pelteaua se cam intinde peste ani si banii scosi, in cele din urma, din buzunarele noastre. In cateva materiale voi prezenta aspecte dubioase ale acestei imense afaceri, urmand sa meditati eventual si dumneavoastra asupra acestei mizerii contemporane.
In cazul acestei lucrari de amploare, dar pe care americanii Bechtel ar fi terminat-o la ei acasa in timpul in care au incasat bani la noi si de la noi, genericul mi se pare potrivit realitatii de pana acum: se exprima speranta ca nepotii nosti vor circula pe aceasta autostrada, fapt ce ne priveaza pe noi si pe copiii nostri de placerea si necesitatea de a circula pe autostrada taind Transilvania in doua.
De la inceput se poate spune ca intreaga dandana pleaca de la unele formulari ambigue si de la lipsa definirii unor termeni in contractul incheiat inca in 2003 intre Ministerul Transporturilor si compania americana Bechtel, in ciuda maraielilor Uniunii Europene, dar motivat de factorii autohtoni prin necesitatea de a ne vedea in NATO.
Astfel, in ce priveste gramada de pagube „colaterale” – termen atat de drag americanilor pe camp de lupte armate sau economice – in intelegerea juridica se foloseste formula de cale de acces pentru orice drum care duce catre santierul propriu-zis al lucrarii, al constructiei.. Scaparea a fost speculata de antreprenorul american care a folosit soselele naþionale sau drumurile judetene pentru a transporta materia prima in „buza” autostrazii, desi acelasi contract prevedea crearea de drumuri tehnice speciale, tinand cont de tonajul utilajelor transportoare folosite.
Contractul incheiat intre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale si firma Bechtel arata clar ca antreprenorul trebuia sa-si amenajeze drumuri tehnice pentru transportul de mare tonaj, iar in situatia in care foloseste si drumurile nationale sau judetene, sa suporte costurile reparatiilor.
Astfel, potrivit contractului, firma americana trebuia sa plateasca repararea drumurilor deteriorate de utilajele ei. Insa iata cum costurile au fost pasate Companiei Nationale de Drumuri si Autostrazi, care si asa nu primeste destui bani pentru a-si carpi nevoile. Printre cele mai afectate cai rutiere a fost si DN19B, cel care face legatura intre Simleul Silvaniei si Secuieni, in judetul Bihor, afectat de camioanele supraincarcate ale celor de la Bechtel. Costurile pentru reparatii s-au ridicat la suma de 1,2 milioane de euro. O gramada de bani care urmau sa fie folositi la reabilitarea altor cai rutiere aflate in suferinta.
In plus mai apare si alta facatura, pagubind bugetul CNDA. Pentru a putea repara pe banii Ministerului Transporturilor si alte drumuri care nu erau in administrarea Companiei Nationale de Autostrazi, drumuri stricate insa de activitatea Bechtel, acestea au fost transferate pe hartie de la Consiliul Judetean la filiala Cluj a CNADNR.
Astfel, valoarea platilor prognozate pentru anul 2009 se anunta a fi mult mai mare pentru ca si numarul drumurilor distruse a crescut.
Primarii din comunele afectate sustin ca, in numeroase randuri, s-au facut presiuni asupra lor din partea transportatorilor atunci cand au incercat sa opreasca masinile sa mai traverseze localitatile si sa le oblige sa foloseasca drumurile tehnice existente. In multe cazuri, chiar daca s-a stabilit, conform unor acte normative, tonajul cu care pot circula basculantele Bechtel pe drumurile judetene si nationale, la anumite controale dinainte stabilite acest tonaj corespundea celor stabilite, insa dupa plecarea comisiilor se revenea la supratonaj, distrugerea drumurilor si chiar a caselor din zona – acestea din cauza trepidatiilor – continuand intr-o veselie.
Lipsa unor explicatii clare cu privire la terminologia utilizata in contract a permis reprezentantilor Bechtel sa interpreteze articolele dupa bunul plac.
Astfel, ambiguitatea unui termen din contract si lipsa amenzilor date de Politie, Registrul Auto Roman ºi Compania Nationala de Drumuri ºi Autostrazi, mai baga mana in buzunarul Ministerului Transporturilor pentru a scoate cateva milioane de euro pentru repararea unor drumuri care sunt distruse de camioanele de mare tonaj ale companiei americane Bechtel si care, conform contractului, ar trebui sa plateasca pagubele produse.
Ciudata, in context, apare si numirea, pentru asistenta juridica, a unei persoane iesite de pe bancile facultatii cu numai sase ani inainte, deci puisor fata de americanii unsi cu gramezi de alifii. In acest caz cine raspunde?

In numarul de maine voi prezenta situatia firmei Bechtel construind autostrazi prin Europa recent democratizata.

Dan Bota

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.