Bătrânii României și condițiile lor de viață în… statisticile UE

Bătrânii României și condițiile lor de viață în… statisticile UE

0 138

Eurostat a dat publicității o serie de date referitoare la populația în vârstă, cu indicatori referitori la ponderea în total, rata de dependență, riscul de sărăcie, condițiile de trai, starea de sănătate etc, a celor care au de la 65 de ani în sus, pentru toate statele membre. Vă prezentăm, pe scurt, unde se poziționează România în acest context.

Populația cu vârsta de 65 de ani sau mai mult din România a crescut ca pondere în total de la 13,5% în anul 2001 până la 18,2% în anul 2018, pe o traiectorie similară cu cea înregistrată de media UE (de la 15,8% la 19,7% în același interval de timp, cu observația că ecartul negativ s-a mai redus iar România se apropie treptat de structura europeană a populației).

Destul de bizar, dar explicabil prin efectele politicii nataliste de la finele anilor 1960, deși procentajul persoanelor de vârsta a treia va continua să crească, ecartul se va majora înapoi în perioada 2026 – 2032 (când România va ajunge la 21,8% iar media UE la 24,6%).
Pentru ca proiecția făcută de Eurostat să egalizeze ponderile în anul 2042 la valoarea de 27,2% – 27,3% iar în 2050 ponderea populației în vârstă să ajungă semnificativ mai mare la noi (29,9% față de 28,5% media UE).

Rata de dependență

Deocamdată, stăm (aparent) destul de bine cu rata de dependență exprimată ca raport între grupele de vârstă 65+ și 15-64 de ani.
Cu 27,5%, figurăm în statistică pe locul șase în UE, după Luxemburg (20,6%), Irlanda (21,2%), Slovacia (22,5%), Cipru (23,4%) și Polonia (25,3%), sub media europeană de 30,5%.
Întrebarea ar fi, însă, cum ar arăta acest indicator dacă am ține cont de numărul foarte mare de persoane în vârstă de muncă plecate din țară.

În treacăt fie spus, pe această cale, s-a format o diferențiere pronunțată între pensionarii susținuți, cu greu, doar din contribuțiile celor rămași să lucreze aici și cei care încasează venituri suplimentare de la rudele plecate afară ( care nu contribuie la bugetul asigurărilor sociale din țară).

Rata de angajare

De remarcat faptul că România apare pe locul opt în Uniune la rata de angajare a persoanelor cu vârsta de cel puțin 65 de ani, cu un procentaj de 8,6%, mult peste media UE de 6,1% și departe de uzanțele din vecini ( Bulgaria 5,7%, Ungaria 3,2%). Valori mai ridicate regăsim în Estonia (13,4%), Irlanda (11,5%), Portugalia (11,3%), Marea Britanie (10,6%), Suedia (10,0%), Letonia (9,4%) și Lituania (9,2%).

Riscul de sărăcie

Grupa de vârstă 65+ ocupă tot locul opt în UE în ceea ce privește riscul de sărăcie, cu un procentaj de 20% din total, după Estonia (41,2%), Letonia (39,9%), Lituania (33,4%), Bulgaria (32,0%), Croația (28,6%), Malta (24,9%) și Cipru (21,6%), peste media UE de 15%. De reținut, România se află pe primul loc în UE la riscul de sărăcie la grupa de vârstă 16 – 64 de ani, cu 22,5%, peste Grecia (22%), Spania (21,9%) și Italia (20,6%).

Temperatura din locuință

Persoane în vârstă singure care nu își pot permite păstrarea unei temperaturi adecvate în locuință – 17,5%, locul opt în UE, după Bulgaria (54,8%), Lituania (43,0%), Portugalia și Grecia (cu câte 32,4%), Cipru (23,3%), Letonia (19,6%) și Croația (17,9%), aproape de Italia (17,3%), la o medie UE de 10%.
Gospodării cu doi adulți, dintre care cel puțin unul cu vârsta de 65 de ani sau mai mult: tot locul opt, la egalitate cu Croația (11,2%), după Bulgaria (39,8%), Lituania (33,9%), Portugalia (24,8%), Grecia (23,8%), Cipru (18,0%), Italia (13,5%) și Letonia (12,5%), comparativ cu o medie europeană de 6,6%.

Supraaglomerarea locuințelor

La grupa de vârstă 65+, România figurează pe locul patru la procentajul de supraaglomerare a locuințelor, cu 18,7%, adică aproximativ triplu față de media UE, situată la doar 6,2%. Lituania (26%), Polonia (24,9%) și Croația (20,6%) stau mai rău decât noi iar Slovacia (18,4%) e foarte aproape. De reținut, însă, la grupa 18-64 ani, România apare pe primul loc între statele membre, cu 48,8%, înaintea Bulgariei (44,1%) și foarte departe de media UE (16,8%).

Speranța de viață

Speranța de viață la vârsta de 65 de ani ne plasează pe penultimul loc între statele UE, cu 18,3 ani la femei și 14,7 ani la bărbați, de puțin înaintea Bulgariei (17,8 ani femeile și 14,1 ani bărbații). Media UE este de 21,4 ani la femei și 18,1 ani la bărbați. Poziția penultimă se păstrează și atunci când vine vorba despre speranța de viață la 75 de ani, cu 11,0 ani la femei și 9,2 ani la bărbați.
Foarte interesant, însă, și de reținut pentru capacitatea de îmbunătăți mai rapid și mai consistent speranța de viață (în condițiile în care suntem, nedorit, campioni europeni la decese ce puteau fi prevenite sau din cauze tratabile), la catergoria 85+ avansăm de pe locul doi din coadă tocmai pe locul șase (cu 6,0 ani la femei și 5,5 ani la bărbați), lăsând în urmă Ungaria, Slovacia, Cipru, Croația și Bulgaria.

Limitări fizice sau senzoriale

Din păcate, suntem pe a doua poziție în UE ca procentaj al limitărilor fizice sau senzoriale ale persoanelor în vârstă ( indicator important pentru calitatea vieții), cu 80,8%. Suntem depășiți doar de Bulgaria (82,9%) iar media UE este de 67,8%, cel mai performant stat UE la acest capitol fiind Irlanda (50,2%).
De reținut, la categoria de vârstă 15 – 64 ani figurăm exact pe dos în raport cu media UE, cu doar 22,5% față de 28,3% și ne situăm tocmai pe locul cinci, după cîteva state mult mai mici. Practic, suntem țara cu cea mai mare schimbare a indicatorului de limitări senzoriale și fizice între vârsta activă și vârsta a treia.

Problema cea mai importantă pe categorii de limitări senzoriale o avem la vedere, unde ocupăm primul loc cu un procentaj de 51,9%, departe de media UE de doar 31,2%, ceea ce ne indică și unde am avea multe de îmbunătățit ca asistență medicală.
În schimb, la problemele de auz ale persoanelor în vârstă suntem la mijlocul clasamentului, pe locul 15 din 28, cu 46,7% și foarte aproape de media UE (44,9%). La afecțiunile aparatului locomotor, ne plasăm pe locul doi (după Bulgaria), cu 66,7%, din nou la mare distanță de media UE (44,1%).

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.