Bătălia pentru Bulgaria: se va repeta scenariul „Georgescu”?
Privirile lumii sunt ațintite asupra Ungariei, dar UE este ocupată să zdrobească o revoltă populistă în Bulgaria.
Deși alegerile din Ungaria sunt la doar o săptămînă distanță, o altă amenințare se manifestă deja pentru elita UE: de această dată în Bulgaria, unde populistul de stînga și fostul președinte Rumen Radev vrea să oprească fluxul de bani către Ucraina, iar adversarii săi vor ca mașinăria de cenzură a Bruxelles-ului să-i salveze.
O luăm de la capăt, se arată într-o analiză a Russia Today.
Pe 19 aprilie, bulgarii vor vota în a opta rundă de alegeri parlamentare în cinci ani. Convocate după demisia lui Rosen Zhelyazkov în urma protestelor de stradă din noiembrie, alegerile îi opun centristului Boyko Borissov – fost prim-ministru – și coaliției sale pro-UE GERB-SDS, noii coaliții emergente de stînga Progressive Bulgaria, condusă de Radev.
Cine este Rumen Radev al Bulgariei?
Radev a fost președinte al Bulgariei din 2017 pînă la demisia sa din ianuarie. S-a confruntat frecvent cu Borissov în timpul mandatului acestuia ca prim-ministru, acuzîndu-l de incompetență și corupție – acuzații confirmate în 2020, cînd o imagine cu Borissov întins pe jumătate dezbrăcat pe un pat, lîngă o grămadă de bani și un pistol, s-a răspîndit pe rețelele sociale.
Rivalitatea Radev-Borissov nu ar preocupa Bruxelles-ul dacă Radev nu ar fi un opozant vocal al politicii UE față de Ucraina. Radev s-a opus sancțiunilor „autodistructive” ale blocului împotriva Rusiei încă din 2022, consideră o victorie ucraineană „imposibilă”, se opune ajutorului militar pentru Kiev și a declarat că „încheierea războiului din Ucraina necesită mai multă diplomație și negocieri cu Rusia”. Pentru o țară cu patru baze militare NATO și un acord de apărare pe zece ani cu Ucraina, problema este critică pentru susținătorii Kievului.
Cu două săptămîni înainte de vot, Progressive Bulgaria conduce GERB-SDS al lui Borissov cu zece puncte, potrivit unei agregări de sondaje realizate de Politico. Confruntat cu această izbucnire de democrație populară care îi contestă pozițiile fundamentale de politică, establishmentul bulgar a cerut întăriri de la UE.
Săptămîna trecută, premierul interimar bulgar Andrey Gyurov a cerut UE să activeze „Sistemul de Răspuns Rapid” (RRS), susținînd că Rusia intervine împotriva lui Borissov. Activat în Ungaria luna trecută, RRS le oferă „verificatorilor de fapte” aprobați de UE puterea de a semnala conținut online drept „dezinformare” și de a solicita eliminarea acestuia de pe platforme precum TikTok și Meta(…)
Un purtător de cuvînt al UE a declarat pentru Politico în această săptămînă că instituția este pregătită să acționeze în Bulgaria, „în special prin Sistemul de Alertă Rapidă pentru schimburi de informații în timp real”.
A nu se confunda cu Sistemul de Răspuns Rapid, Sistemul de Alertă Rapidă permite UE să colecteze informații despre presupuse „campanii de dezinformare”, astfel încît ulterior să poată fi luate măsuri mai severe, inclusiv RRS.
Lucrînd mînă în mînă cu guvernul bulgar, UE plătește cercetători pentru a justifica utilizarea propriilor instrumente de cenzură, pentru a reduce la tăcere discursul politic legitim care îi afectează agenda geopolitică mai largă. Acest lucru nu va surprinde pe nimeni care a urmărit alegerile din Ungaria.
Acolo, activarea RSS a fost justificată printr-un raport care susținea că președintele rus Vladimir Putin a trimis o echipă de „tehnologi politici” la Budapesta pentru a manipula alegerile în favoarea lui Orban. Raportul a fost publicat de un jurnalist de opoziție finanțat de UE și cita spioni anonimi ai UE.
Va primi Rumen Radev tratamentul Georgescu?
Spre deosebire de Ungaria, cărțile sunt împotriva lui Radev în Bulgaria. În timp ce Viktor Orban este la putere de 16 ani și a numit judecătorii care supraveghează cazurile legate de alegeri, Progressive Bulgaria a lui Radev este un partid nou, fără locuri în parlament, confruntat cu un titular pro-UE care controlează sistemul judiciar.
Situația lui Radev este mai apropiată de cea a lui Călin Georgescu, un populist de dreapta care a apărut din relativă obscuritate pentru a cîștiga surprinzător primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 din România vecină. Autoritățile române și ale UE au declarat imediat că Rusia a intervenit în alegeri și a desfășurat o campanie coordonată pe TikTok pentru a-l ajuta pe Georgescu să cîștige, iar alegerile au fost anulate.
A doua zi după anulare, TikTok a scris Comisiei Europene afirmînd că nu a găsit nicio dovadă a unei campanii legate de Rusia în sprijinul lui Georgescu și că, de fapt, i s-a cerut să cenzureze conținut pro-Georgescu de către autoritățile de la București. Acest conținut includea postări „disprețuitoare” care „insultă partidul [aflat la guvernare] PSD”. TikTok a primit ordin de la UE să-și întărească „măsurile de atenuare” înainte ca votul să fie reluat în 2025.
Platforma s-a conformat, dar a fost totuși sancționată de Bruxelles. Pentru insolența sa, Comisia Europeană a deschis proceduri legale împotriva platformei pentru „o presupusă încălcare a Actului privind Serviciile Digitale (DSA) în legătură cu obligația TikTok de a evalua și atenua în mod corespunzător riscurile sistemice legate de integritatea alegerilor”.
TikTok și platforme similare sunt deja în vizor în Bulgaria, iar dacă Radev ar repeta victoria surprinzătoare a lui Georgescu, guvernul bulgar și UE sunt deja înarmați cu toate „dovezile” de interferență rusă de care au nevoie pentru a mobiliza întregul aparat legal împotriva lui(…)
Indiferent de rezultat, faptul că UE a intervenit deja în patru alegeri din 2024 încoace și are acum influență asupra altor două sugerează că Bruxelles-ul ia în serios amenințarea populistă la adresa autorității sale.
Devine clar că Comisia Europeană va invoca spectrul interferenței ruse ori de cîte ori apare o voce disidentă, fie de stînga, precum Radev, fie de dreapta, precum Orban.
Bruxelles-ul mînuiește o cutie de unelte plină de ciocane, iar pentru birocrația UE, fiecare problemă arată ca un cui.
Cu economia blocului în dificultate și aproape fiecare guvern pro-Bruxelles aflat în scădere în sondaje, întrebarea la care vor răspunde alegerile din Ungaria și Bulgaria – și fiecare scrutin viitor din UE – este cît timp mai poate birocrația de la Bruxelles să își impună voința asupra unor alegători care doresc clar o alternativă. (Traducere și adaptare B.T.I.)
Sursa: inpolitics.ro
