Bani pentru reforme nu pentru consum!
Felul in care autoritatile utilizeaza banii imprumutati de la FMI si Comisia Europeana este important, si nu rambursarea acestora, a declarat marti guvernatorul BNR, subliniind ca incheierea acordului a fost inevitabila in cazul Romaniei.
„Pentru a linisti opinia publica – pare sa fie foarte multa preocupare in prezent fata de felul in care vom rambursa banii -, spun ca nu este aceasta problema, ci felul in care autoritatile vor folosi imprumuturile pentru reforme si pentru atragerea de fonduri europene. Noi ne-am imprumutat de 20 de miliarde (euro) si avem de luat de la UE 30 de miliarde de euro”, a afirmat Isarescu, in cadrul audierilor din Parlament pentru constituirea noului Consiliu de Administratie al BNR, informeaza NewsIn.
Deficitul de cont curent este estimat sa ajunga la 5,5% din PIB in acest an, de la 12,3% in 2008.
Fara banii de la FMI si CE Romania era blocata
Guvernatorul a mentionat ca cele doua acorduri, cu FMI si Comisia Europeana, „au fost benefice Romaniei, chiar inevitabile”, luand in considerare corectia peste asteptari a deficitului extern.
„Este vorba despre peste 10 miliarde de euro. Ce s-ar fi facut Romania fara resursele imprumutate? Miza acordului nu a fost doar credibilitatea, ci si nevoia de a inlocui capitalul privat cu capitalul public de la aceste organizatii financiare internationale”, a spus Isarescu.
El a completat ca FMI este flexibil in comparatie cu acordurile anterioare, insa acelea aveau ca scop reformarea economiei romanesti, in sensul trecerii de la o economie centralizata la o economie de piata. De aici si rigiditatea Fondului”, a afirmat guvernatorul.
Referitor la rolul acordului de finantare externa, guvernatorul BNR a subliniat ca acesta are si menirea de a acorda Romaniei „o bruma de coerenta in politicile economice”.
„Nu este un motiv de mandrie, in fond, faptul ca a trebuit sa imprumutam credibilitate. Pe de alta parte, acest acord a dat Romaniei posibilitatea de a iesi dintr-o situatie aproape unica, dupa trecerea la convertibilitatea deplina si dupa liberalizarea, poate prematura, a fluxurilor de capital. Noi nu am putut descuraja suficient creditul in valuta”, a mai spus Isarescu.
El a mentionat ca Romania at trebui sa traga, in conditiile derularii acordului stand-by, circa 10 miliarde euro in acest an, respectiv 20 de miliarde de euro in doi ani si jumatate, pana in primavara lui 2011.
Continuarea deprecierii leului nu face bine
Deprecierea in continuare a leului nu este nici necesara din punctul de vedere al ajustarii deficitului de cont curent si nici „nu face bine” economiei, a mai spus Mugur Isarescu.
In acest sens, el a mentionat ca deprecierea leului la un curs de 5 sau 6 lei/euro, dupa cum estimeaza unii analisti, ar insemna o ajustare puternica a deificitului de cont curent, „ar insemna un surplus, ceea ce este imposibil pentru o tara emergenta, pentru ca avem nevoie de investitii straine”.
Totodata, „miscarile de 2-4% ale cursului de schimb nu au fost semnificative din punct de vedere economic”, a spus Isarescu.
Inflatia in Romania se va situa la finalul lui 2009 „in jur de 4%”, intrand astfel in tinta stabilita de banca centrala, de 3,5% plus sau minus un punct procentual (2,5-4,5%), a apreciat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
