AUTOSTRAZILE…
LUNG PRILEJ DE BARFE SI DE IPOTEZE! (I)
D.D.Rujan
Un studiu intreprins, in urma cu 5 ani, de catre Comisia Europeana estima ca Romania avea stringenta nevoie de o infrastructura noua sau modernizata conform standardelor UE, pe o lungime de circa 8.000 km! Acelasi studiu recomanda, cu prioritate, inceperea si finalizarea lucrarilor pentru itinerarii socotite vitale dezvoltarii economiei si turismului romanesc: Bucuresti-Constanta; Bucuresti-Brasov; Brasov-Cluj-Oradea si mult discutatul culoar european Brasov-Arad, care sa ne lege de autostrada Viena-Budapesta, pe care ungurii au dus-o pana la Seghed.
Cu ce bani, ne intrebam noi atunci? Ca sa punem in opera „visul” nostru european in domeniul rutier (care a ramas vis si astazi!), Comisia Europeana ne recomanda, in cadrul programelor de aderare, la capitolul de infrastructura sa fie alocate 21 miliarde de euro. La preturile de atunci chiar era un program de investitii fezabil. Fondurile de investitii urmau sa fie constituite din circa 6,7 miliarde de euro, provenite de la UE, 9,3 miliarde euro, imprumuturi si investitii de la cateva mari banci internationale, 3 miliarde euro, de la diverse banci comerciale romanesti (… caci la noi cel mai bine este sa imprumuti Statul) si inca 2,1 miliarde de euro, din parteneriat public privat. Dupa 5 ani, ce a iesit, vedem cu totii…
Teoretic, problema investitiilor parea rezolvata, iar de constructorul strain nu aveam de ce duce grija, pentru ca dau navala in Romania, ca mustele la miere. Si atunci, dar mai ales acum, in Romania se practica cele mai ridicate costuri pe km de autostrada construita. Din aceasta cauza, pseudoautostrada Bucuresti-Pitesti se reface in fiecare an, inghitind fonduri pentru inca una noua, iar la faimoasa „ocolitoare” a municipiului Pitesti s-a lucrat intr-un ritm de 5 km pe an.
In mai bine de trei ani de guvernare, Cabinetul actualului Premier Tariceanu s-a ocupat mai mult de noi licitatii si realocari de constructori, in locul celor presupusi a fi clientii fostului guvern. Cum s-a facut ca firmele constructoare au ramas aceleasi, doar preturile solicitate si adjudecate sub Guvernul Tariceanu, practic, s-au dublat.
Cel mai bun exemplu il constituie de-acum rasuflata autostrada Bechtel, de al carui PR publicitar se ocupa personal si jenant ambasadorul american, dl. Taubman. Pe masura ce ziarele incep sa abunde de reportaje publicitare despre standardele corporatiste inalte ale Companiei internationale Bechtel, pe „teren”, adica in Campia Transilvaniei, lucrurile merg bine doar in rapoartele de lucru cu depasiri de plan (!?), si ele jenant publicitare, in ciuda unei asa-zise „filozofii Bechtel”, care in Romania deocamdata este evident perdanta.
