Apuseni: Ghetarii nu vor disparea!
Cu toate ca, in ultimii ani, au fost formulate previziuni pesimiste in legatura cu topirea ghetarilor din Muntii Apuseni – cel de la Scarisoara si cel de la Focul Viu -, in contextul fenomenului de supraincalzire a planetei, aceste teorii sunt infirmate de profesor doctor Bogdan Onac, directorul filialei Cluj a Institutului de Speologie „Emil Racovita” al Academiei Romane.
Profesorul Onac a comentat, pentru AGERPRES, situatia existenta in prezent, apreciind ca, „si peste 100 de ani, acesti ghetari vor fi tot acolo”.
”Avand in vedere morfologia cavernamentului in care ghetarii s-au acumulat, lucrurile sunt oarecum simple. Acolo aerul rece din timpul iernii se lasa si nu mai poate fi inlocuit in timpul verii. Oricat de cald ar fi, nu are cum ca aerul cald – mai usor ca densitate – sa inlocuiasca un aer foarte greu, cum este aerul rece. Chiar daca acum avem 40 de grade afara, singurul lucru care se intampla este un pic de topire in zona unde ajung razele soarelui. Se topeste un pic de zapada, apa ajunge pe suprafata ghetarului si, fiind mai calda, evident ca va topi un milimetru, doi, trei din gheata existenta pe suprafata blocului”, a explicat Bogdan Onac.
In opinia sa, nu incalzirea globala reprezinta pericolul real pentru acesti ghetari, ci ploile.
”Daca vom avea ierni foarte blande, cu ploi in loc de ninsoare sau veri ploioase, apa care intra prin fisuri si ajunge sa picure in ghetar, fiind mult mai calda decat mediul din interiorul pesterii, in acel moment gheata se topeste pe o grosime mai mare la suprafata. Daca iernile vor fi blande si nu vom avea temperaturi foarte scazute, va ploua si atunci, in loc sa creasca volumul de gheata, el se diminueaza cate putin”, a afirmat Onac.
El a precizat ca, din fericire, nu au fost astfel de probleme in ultimii ani, chiar daca iarna care a trecut a fost una blanda.
”Oricum, sus, pe platou, la 1.200 de metri, este cu totul alta situatie decat in orase. Ceea ce ne arata statistica pana acum este ca noi avem o constanta in ceea ce priveste nivelul ghetii la Scarisoara. Avem niste marcaje in perete fata de care masuram ceea ce se intampla. Sunt ani in care vedem trei – patru centimetri in jos, iar, de exemplu, in anul urmator, 10 centimetri in sus. Pe ansamblu, din 1982 incoace, avem un nivel constant. Se lasa foarte putin, unu – doi centimetri pe an, dar aceasta disparitie de ghetar nu este la suprafata, ci undeva la baza si are legatura cu procesul de transmitere a caldurii din interiorul pamantului”, a subliniat Onac.
El a mentionat ca, de curand, alaturi de specialisti din Statele Unite ale Americii, au fost efectuate masuratori ale grosimii ghetarului in diverse puncte, gasindu-se sectoare ale acestuia, in Scarisoara, de 36 de metri grosime.
‘Nu este peste tot asa, dar, pe ansamblu, grosimea medie este intre 24 si 26 de metri’, a afirmat Bogdan Onac.
Potrivit acestuia, situatia ghetarilor din pesterile din Romania este una aparte.
”Avem avene foarte adanci, 60 – 70 de metri adancime si de acolo in jos inca 40 de metri unde avem ghetarul, deci este foarte putin probabil sa dispara acesti ghetari. Dar, daca tendinta de incalzire globala se va manifesta nu numai cu temperaturi extrem de mari, ci si cu ierni foarte blande, cu precipitatii sub forma de ploaie si nu zapada, atunci am putea sa asistam la un trend de slabire a acumularii ghetii si de inceput de topire, care ar putea sa continue. Daca ma intrebati ce va fi pe termen lung, noi, geologii, ne gandim, la un 10.000 – 15.000 de ani. Daca ma intrebati daca acel ghetar va mai fi peste 100 de ani, eu va spun ca el nu va disparea”, a conchis prof. dr. Bogdan Onac.
Sursa: AGERPRES
