Anul Nou pe rit vechi – 14 ianuarie 2011
Anul Nou va fi sarbatorit in noaptea de joi(13 ianuarie 2011) spre vineri de toti credinciosii crestini de rit vechi, ce fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian indreptat si de crestinii care nu au acceptat indreptarea calendarului de catre bisericile din care faceau parte.
Prima zi a Anului Nou pe rit vechi va fi 14 ianuarie, astfel ca macedonenii, rusii-lipoveni, sarbii, ucrainenii vor petrece in noaptea de 13 spre 14 ianuarie trecerea in noul an.
Si daca obiceiul de a marca acest moment prin muzica, dans si voie buna nu difera de cel al crestinilor ortodocsi majoritari, iata ca ortodocsii de rit vechi au cateva traditii specifice fiecarei etnii in parte.
In noaptea de Anul Nou, macedonenii petrec obiceiul „vrajituluiâ€. Potrivit traditiei, flacaii si fetele se aduna in jurul unei mese. Sub diferite vase se asaza cate un obiect a carui semnificatie este cunoscuta de catre toti participantii, dar care nu stiu ce obiect este sub ce vas. Fiecare participant alege un vas, iar obiectul aflat sub el va indica intr-un fel de ce va avea parte in anul urmator cel care l-a ales. Astfel, cine a nimerit un ban va fi bogat, cel care a nimerit oglinda va fi frumos. Acest obicei, prin semnificatia obiectelor pe care tanarul sau tanara le va gasi sub vasul ales, va desemna si calitatile celui sau celei cu care se va casatori.
Carbunele va arata ca va fi brunet sau bruneta, banul ca va fi bogat sau bogata, etc. Pentru sarbi, niciodata cozonacii nu sunt mai buni decat cei copti in ajunul Anului Nou. Se spune ca este bine ca in acea noapte sa se manance carne de porc si linte.
In prima zi a noului an, rusii – lipoveni, sarbii si ucrainenii il sarbatoresc si ei, asemenea ortodocsilor pe stil nou, pe Sfantul Vasile cel Mare, episcopul Cezareii, care a fost unul dintre cei mai importanti parinti ai bisericii si, totodata, unul dintre cei mai mari teologi crestini. Sarbii marcheaza aceasta sarbatoare prin traditionalele prajituri „vasiliteâ€, in timp ce ucrainenii numesc prima zi din an Vaselea.
Calendarul iulian a fost folosit in Europa pana in anul 1582, cand Papa Grigore al II-lea a realizat un nou calendar, calendarul gregorian, care a fost adoptat de majoritatea tarilor europene. Desi tarile din Europa Rasariteana au adoptat calendarul gregorian, pana in 1923 bisericile ortodoxe au folosit in continuare calendarul iulian.
La Sinodul din Constantinopol din mai 1923, a fost propus un calendar iulian indreptat. Acest calendar este format dintr-o parte solara, care este similara cu calendarul gregorian pana in anul 2800 si o parte lunara, cu ajutorul careia se calculeaza astronomic Pastele la Ierusalim. Pastele este serbat odata de toti crestinii ortodocsi, pentru unitatea Bisericilor Ortodoxe.
