Anual, romanii ortodocsi au 196 de zile de sarbatoare …

Anual, romanii ortodocsi au 196 de zile de sarbatoare …

0 350

Poporul roman era, in trecut, foarte credincios, numeroase sarbatori traditionale, de multe ori pagane, isi aveau un corespondent in cele religioase. Astfel ca in unele locuri, la mari sarbatori, se mai pastreaza diferite obiceiuri care duc cu gandul la timpurile trecute.
I. A. Candrea, in cartea „Calendarul Babelor” scrie ca, mai ales la tara, se tineau 96 de sarbatori cu date fixe, 34 sarbatori cu date mobile, cele 52 de duminici din an, 12 vineri din post plus martea si joia din Postul Pastelui. Totalul zilelor in care nu se lucra deloc sau se lucra partial era de 196, ramanand astfel 169 de zile integral lucratoare.

IANUARIE – Gerar
Numele vine de la gerul mare ce caracterizeaza aceasta luna.
Sfantul Vasile – 1 ianuarie: masa de Sfantul Vasile, la care participa tinerii, este un obicei care inca se mai pastreaza in diferite zone ale tarii.
In cele patru colturi ale mesei se asaza, sub fata de masa, diferite obiecte: un ban, o bucata de mamaliga, o oglinda, o bucata de carbune. Fetele si baietii trebuie sa aleaga unul dintre colturi fara sa stie ce este dedesubt. Obiectul aflat sub fata de masa va indica lucrul de care va avea parte tanarul in anul respectiv: Cel care a nimerit banul va fi bogat, cel care a aflat mamaliga va avea bucate din belsug, cel care a nimerit oglinda va avea chip frumos, iar cel care a dat peste carbune va fi rau si cu inima neagra.CASA - PIRAMIDA
Obiceiul perilor de porc are caracter de premonitie: pe o vatra incinsa, doi tineri asaza doua fire de par de porc. Dupa ce se incalzesc, firele se rasucesc si sfaraie; daca in momentul acesta ele se apropie, tinerii se vor casatori, daca se indeparteaza, nu se va realiza casatoria.
Boboteaza (Iordanul)6 ianuarie: la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.
Iordanitul femeilor: in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau.

In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna.
Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.
Sfantul Ioan Botezatorul – 7 ianuarie: acest obicei, numit „Udatul Ionilor”, are loc in Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar acesta da o petrecere cu lautari.
In Transilvania cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati/ purificati.
Circovii de Iarna (15-17 ianuarie): divinitati meteorologice raspunzatoare pentru viscole si pentru pagubele aduse de lupi turmelor de oi. Oamenii ii cinsteau, desi erau considerati forte diavolesti, prin interdictii de munca pentru a li se castiga bunavointa. In zilele lor nu se lucrau lana si pieile de animal.
Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur (Trisfetitele) (30 ianuarie) – in aceasta zi sunt interzise toate activitatile casnice. Aceasta sarbatoare se tinea mai ales la casele unde erau fete de maritat, pentru norocul lor.

Va urma Februarie – Faurar…

 

Iza M.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.