Amnistia fiscală – Se va șterge până la jumătate din datorie și se va aplica restanțelor la 31 decembrie 2018

Restructurarea financiară se va aplica debitorilor care au datorii mai mari de un milion de lei, spune Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, în cadrul unui eveniment organizat de Intact Media Group.

„Sectorul economic privat va fi principalul beneficiar. Cadrul legislativ propune un plafon de un milion de lei și împărțit între persoane fizice și juridice. Ordonanța se referă la măsuri de restructurare a obligațiilor restante la 31 decembrie 2018, pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion de lei, bazat pe un plan de restructurare, plată eșalonată și supraveghere fiscală din partea ANAF pe perioada acestei înlesniri. Oarecum sunt similare procedurile cu cele din zona de insolvență ca plan de restructurare. Pe baza acelui plan, în urma solicitării companiei, că nu e o obligație, prezintă acel plan care se face de o persoană autorizată”, a spus Teodorovici.

„Se face o eșalonare a obligațiilor și se poate reduce până la jumătate din principal, 30-40-50%. Sunt mai multe propuneri. Dacă acea companie respectă acest calendar, atunci se șterg accesoriile la finalul acestei perioade. Dacă nu, situația revine la momentul inițial. La momentul acela, lucrurile s-au închis pentru acea companie”.

„Nu este o amnistie, este o măsură financiară. (…) Se propune și anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion de lei dacă obligațiile principale se achită până la 30 noiembrie 2019. Aici vorbim și de persoane fizice și juridice”, a spus ministrul Finanțelor.
O propunere luată în calcul pentru cei care plătesc datoriile, o putem discuta, este ca la data de 25 ale lunii, când e termenul de plată, să se propună o reducere, o bonificație pentru companiile care în ultimii 3 ani au fost la zi cu obligațiile la plată, să vedem până la cât și la ce sumă. Asta ar fi o idee. Dacă mai sunt și alte idei putem să sprijinim mediul economic.
El a precizat că vrea o măsură similară și la nivelul autorităților locale, dar cu o implicare activă a statului.

Amnistia lui Teodorovici vizează aproape 2.800 de firme care datorează peste 24 de miliarde de lei.

Amnistia fiscală propusă de ministrul Finanțelor vizează 2.773 de firme, din care 2.663 sunt firme private, 30 sunt firme de stat iar alte 28 de firme sunt cu capital mixt (stat+privat).
Totalul debitelor datorate depășește 24 de miliarde de lei, adică 5 miliarde de euro, potrivit calculelor Ministerului Finanțelor.
​Pentru diminuarea arieratelor au fost luate în calcul 2 scenarii, care propun instituirea de facilităţi fiscale în funcție de valoarea obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018.
Cele două scenarii sunt:

• Scenariul 1: Măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei
• Scenariul 2: Anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei dacă obligațiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019

În primul scenariu, este vorba de:
1. Aplicarea măsurii pe o perioadă limitată de timp (6 luni) astfel încât contribuabilul care se află în această situație să ia o decizie cu privire la situația sa, în sensul de a-și restructura datoriile bugetare, care implică și o restructurare a companiei;

2. Posibilitatea accesării acestei forme de restructurare a datoriilor de către toţi contribuabilii, persoane juridice de drept public sau privat, care au obligații de plată şi dificultăți financiare generate de disfuncționalități de natură structurală, și au datorii mai mari de un milion de lei prin notificarea organului fiscal competent cu privire la intenția de restruturare și apelarea la un expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare similar planului de reorganizare în cazul insolvenței;
3.Întocmirea unui plan de restructurare de către expertul independent pe baza unei analize referitoare la situația debitorului;
Planul de restructurare cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele :
a) prezentarea cauzelor și amploarea dificultăților financiare ale debitorului, precum și măsurile luate de debitor pentru depăşirea acestora;
b) situația patrimonială a debitorului;
c) informații referitoare la cauzele pentru care debitorul nu poate beneficia de eșalonarea la plată conform Codului de procedură fiscală;
d) măsurile de restructurare a debitorului și modalitățile prin care debitorul înțelege să depășească starea de dificultate financiară, cu termene clare de implementare, precum și măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare, care conduc la revitalizarea debitorului;
e) testul creditorului privat prudent.
4. Restructurarea obligațiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri din care una din măsuri trebuie să fie reprezentată de înlesnirile la plata obligațiilor bugetare. Măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare care pot fi propuse prin planul de restructurare sunt următoarele:
a) plata eșalonată a obligațiilor bugetare;
b) conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare, în condițiile reglementate de Codul de procedură fiscală;
c) stingerea obligațiilor bugetare prin darea în plată a unor active ale debitorului, potrivit procedurii reglementate de Codul de procedură fiscală.
d) anularea unor obligații bugetare principale în proporție de 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora.
5. Amânarea la plată a accesoriilor datorate de contribuabili în vederea anulării dacă planul de restructurare se finalizează cu succes;
6. Stabilirea unor condiții privind plata obligațiilor bugetare restante, astfel:
a) în primul an al înlesnirii debitorul trebuie să achite obligațiile bugetare cu termene de plată în anul 2019;
b) în al doilea an al înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite cel puțin 10% din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată;
c) din al treilea an și până la finalizarea înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite restul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată, proporțional cu anii pentru care a fost acordată înlesnirea la plată;
d) plata eșalonată a obligațiilor bugetare restante în termenul maxim de 7 ani și plata obligațiilor curente pe 2019

7. Stabilirea unor condiții privind plata obligațiilor bugetare restante, astfel: e) plata obligațiilor bugetare scadente după 2019 și a celor suplimentare stabilite de alte organe decât organele fiscale, precum şi amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale, dacă debitorii au inclusă în planul de restructurare și măsura de anulare a 30%;
f) plata, în două rate egale, până la datele de 30 noiembrie 2019 și 30 iunie 2020 a 15% din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată dacă debitorii au inclusă în planul de restructurare și măsura de anulare a 40% din totalul obligațiilor bugetare principale și plata obligațiilor curente pe 2019;
c) plata până data de 30 noiembrie 2019 a 15% din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată dacă debitorii au inclusă în planul de restructurare și măsura de anulare a 50% din totalul obligațiilor bugetare principale și plata obligațiilor curente pe 2019;

8. Instituirea unui regim de supraveghere a debitorului cu privire la implementarea măsurilor incluse în planul de restructurare, inclusiv a măsurilor de restruturare a obligațiilor bugetare;
9. Suspendarea executării silite pe perioada derulării planului de restructurare

10. Posibilitatea debitorului de a a modifica planul de restructurare în cazul în care constată că măsurile incluse în plan inclusiv măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare cu excepția înlesnirilor la plată, nu pot fi realizate, din motive obiective, în termenele stabilite. În cazul măsurii de înlesnire la plată sunt reglementate anumite condiții care impun debitorului o conduită prudentă în sensul de a-și plăti obligațiile curente iar în cazul în care constată că acestea sunt împovărătoare, de a solicita încluderea în înlesnire și a acestor obligații, concomitent cu ajustarea planului de restructurare

11. Cauzele care conduc la eșuarea planului de restructurare, respectiv atunci când măsurile de restructurare nu sunt realizate în termenele stabilite și după notificarea debitorului acesta nu prezintă un plan de restruturare ajustat sau nu se încadrează în termenele stabilite de persoanele care efectuează supravegherea;
12. Pentru obligațiile bugetare care formează obiect al restruturării nu se datorează și nu se calculează obligații accesorii pe perioada de implementare a planului;

13. Anularea sumelor amânate la plată la finalizarea planului de restructurare;

14. Instituirea obligaţiei organului fiscal de a solicita deschiderea procedurii insolventei, în formă simplificată, în condiţiile Legii nr. 85/2014, în situaţia în care:Debitorul nu depune cererea de restructurare a obligațiilor bugetare în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, organul fiscal competent respinge cererea de restructurare și nu emite acordul de principiu pentru acordarea unei eșalonări la plată conform Codului de procedură fiscală, în situaţia în care planul de restructurare eșuează.

Anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei dacă obligațiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019 prevede:

A. Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la de 31 decembrie 2018, administrate de ANAF, cu următoarele condiţii:
– stingerea până la 30 noiembrie 2019 a obligaţiile bugetare principale restante la 31 decembrie 2018;
– stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale cu termene de plată cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 şi 30 noiembrie 2019,
– depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor, a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal;
– depunerea, până la data de 30 noiembrie 2019, a cererii de anulare a accesoriilor.

b. Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, declarate suplimentar de debitor prin declarație rectificativă, cu scadenţă anterioară datei de 31 decembrie 2018 , administrate de ANAF, cu următoarele condiţii:
– declaraţia rectificativă să fie depusă până la data de 30 noiembrie 2019;
– obligaţia individualizată în declaraţia rectificativă să fie stinsă până la aceeaşi dată (30 noiembrie 2019)
– stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 şi 30 noiembrie 2019;
– depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor;
– depunerea cererii de anulare a accesoriilor până la data de 30 noiembrie 2019.
C. Anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor bugetare principale cu termene de plată anterioare datei de 31 decembrie 2018 și stinse până la această dată, administrate de ANAF, cu următoarele condiții:
– obligațiile bugetare principale au fost stinse până la 31 decembrie 2018;
– accesoriile aferente obligațiilor menționate anterior sunt datorate și nestinse la 31 decembrie 2018;
– stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale cu termene de plată cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 şi 30 noiembrie 2019
– depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor, a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal;
– depunerea, până la data de 30 noiembrie 2019, a cererii de anulare a accesoriilor
D. Anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor bugetare principale cu termene de plată până la 31 decembrie 2018, stabilite prin decizie de impunere emisă de inspecţia fiscală din cadrul ANAF, care este în curs de derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, cu următoarele condiții:- diferențele de obligații principale să fie achitate în termenul de plată stabilit prin decizia de impunere;
– cererea să fie depusă în 90 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.

De asemenea și contribuabilii la care urmează a începe inspecția fiscală în primele 10 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență pot depune declarații rectificative iar, prin derogare de la prevederile Codului de procedură fiscală, acestea vor fi luate în considerare de organul fiscal. Această măsură are ca scop acordarea posibilității contribuabililor de a beneficia de facilitatea fiscală prevăzută la lit. B, având în vedere că potrivit Codului de procedură fiscală eventualele declarații rectificative depuse de contribuabili pe perioada inspecției fiscale nu se iau în considerare de organul fiscal
II. Anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei dacă obligațiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019

Facilitățile prevăzute la lit. A – D sunt aplicabile și de alte autorități sau instituții publice care administrează obligații bugetare (ex. A.F.M.), în sensul că și aceste entități anulează accesoriile pentru obligațiile bugetare pe care le administrează, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

În cazul unităţilor administrativ-teritoriale, facilitățile prevăzute la lit. A-D se acordă de către unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, opțional, dacă consiliul local stabileşte, prin hotărâre, aplicarea acestor prevederi, precum și procedura aplicabilă.

Pot beneficia de facilitățile prevăzute la lit. A-D și debitorii care au obligațiile bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2018 mai mari de un milion de lei și nu doresc să beneficieze de măsurile de restructurare menționate anterior.

În aceste condiții, suma care a fost luată în considerare pentru evaluarea impactului, a fost suma declarată a anului 2018, ponderată la nr. de luni pentru care trebuie să facă plata obligațiilor curente pentru a beneficia de masură (ian2019-oct2019). Suplimentar, estimarea ia in calcul doar efectul creșterii gradului de conformare la plată cu 12% (de la 88% la 100%).

Share on Facebook

Tweet

Follow us