Alternativa dezindustrializării țării: mutarea afacerilor din România în Republica Moldova

Alternativa dezindustrializării țării: mutarea afacerilor din România în Republica Moldova

0 35

După ce Ucraina a decis să economisească energia electrică în urma dezafectării unor capacităţi de producţie după atacul Rusiei cu rachete şi drone, Republica Moldova şi-a găsit salvarea în energia ieftină vândută de Hidroelectrica. „Hidroelectrica şi Energocom, companie desemnată de Guvernul Republicii Moldova, au semnat astăzi (n.r. joi, 13 octombrie) un contract de furnizare de 100 MW. În această noapte începe furnizarea de energie electrică pentru Republica Moldova. Am fost, suntem şi vom fi alături de cetăţenii din Republica Moldova”, scria ministrul Energiei, Virgil Popescu, pe pagina sa de Facebook.
Cadrul legislativ a fost asigurat prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă de modificare a OUG nr. 119/2022, astfel că, „în situaţii excepţionale cauzate de efectele războiului din Ucraina asupra siguranţei în furnizarea cu energie electrică a Republicii Moldova, producătorii de energie electrică au obligaţia să încheie contracte bilaterale, în limita cantităţilor disponibile, prioritar cu traderi/furnizori de energie electrică desemnaţi de către Guvernul Republicii Moldova, în acest sens, la preţul de referinţă prevăzut în anexa nr. 2” (adică 450 lei/MWh, preţul maxim care permite ca producătorii să nu fie impozitaţi cu 100% pentru fondul de solidaritate energetică).
Cum pe OPCOM preţul spot al energiei electrice sare acum de 1.000 lei/MWh, s-ar spune că vindem energie electrică spre Moldova de două ori mai ieftin decât o oferim companiilor româneşti.
Asta nu l-a împiedicat pe ministrul Popescu să încerce să deghizeze o subvenţie mascată într-o afacere veritabilă, declarând la Gorj TV că „persoanele fizice din ţara noastră pot beneficia de un preţ de 280 de lei net pe Megawatt/oră faţă de 450 de lei cât vor plăti cetăţenii din Moldova”.
Cu alte cuvinte, „frate-frate dar brânza-i pe bani”.
Numai că românii care plătesc acel preţ o fac în urma plafonării acordate de stat, care subvenţionează diferenţa dintre preţul de furnizare pentru clienţii casnici şi cel de achiziţie (care nu poate trece însă de 1.300 lei/MWh), ceea ce înseamnă că nimic nu împiedică autorităţile din Republica Moldova să încerce scheme similare de ajutor pentru IMM-uri şi consumatorii casnici, pentru ca aceştia să aibă energie la fel de ieftină ca românii.
Din păcate, firmele româneşti lăsate să se descurce singure pe OPCOM nu au de unde cumpăra cu numai 450 lei/MWh cu cât oferă acum Hidroelectrica energia electrică Republicii Moldova.
Rămâne de văzut dacă va exista tentaţia mutării business-ului peste graniţă pentru a beneficia de preţuri mai mici ca în România, de vreme ce puterea redusă de cumpărare din Moldova impune existenţa unor discounturi semnificative oferite de statele care vor ajuta ţara să treacă peste criza energetică.
De urmărit şi ce se va petrece în timpul iernii, când o parte mai mare din producţia de energie electrică merge spre asigurarea încălzirii în România. Vom face economii şi pentru a asigura furnizarea energiei în Moldova?

Cât de ieftină este de fapt energia exportată de Hidroelectrica?
Comparaţia cu pieţele europene, cu care România este interconectată, arată clar ajutorul oferit de Hidroelectrica. Practic, Moldova cumpără energia de aici la un preţ la care doar Spania şi Portugalia, statele privilegiate din UE, mai au acces în UE (107 euro/MWh, conform energyineu.com pentru 17 octombrie, faţă de 91 euro la cât primeşte Moldova de la Hidroelectrica).
Dar la ce preţ achiziţiona înainte guvernul de la Chişinău energia electrică de la Ucraina?
Conform site-ului moldovalive.md, care relata la începutul lunii iunie că producătorul ucrainean Energoatom va începe livrările de energie către Moldova din 4 iunie, preţul oferit era de 77 dolari/MWh, adică 390 lei/MWh, iar contractul presupunea livrarea a 85.200 MWh.
Preţul de 450 lei/MWh cu care Moldova va cumpăra acum energia disponibilă din România nu reprezintă decât o majorare cu puţin peste 10% a tarifelor practicate de Ucraina, ceea ce, în condiţiile crizei energetice din Europa, reprezintă o mare mână de ajutor.
Să remarcăm tăcerea Fondului Proprietatea în această chestiune, acţionar minoritar la Hidroelectrica (20%), altădată foarte vocal când considera că profitul companiei este afectat de decizii ale managementului impus politic.
Preţul la care acţiunile Hidroelectrica vor fi oferite în cadrul viitoarei oferte publice, aşteptată pentru începutul anului viitor la BVB, vor fi însă influenţate de parteneriatul cu Republica Moldova, mai ales dacă vorbim de un discount frăţesc asumat pe termen mai lung (distrugerea sistematică a sistemului energetic ucrainean din ultimele zile pare să sugereze acest fapt).

Sursa: .yogaesoteric.net

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.