Alcoolicii de serviciu si betivanii la locul de munca

Alcoolicii de serviciu si betivanii la locul de munca

0 60

Daca ati fost deja in concediu si v-ati bucurat de cele cateva zile libere pentru a va trage sufletul, inseamna cel putin doua chestii. Una ca sunteti niste tipi norocosi, care au gasit si banii si prilejul de a o rupe putin cu rutina muncii, mai mult sau mai putin pe branci pe care o prestati. A doua este ca nu va numarati printre subiectii celui mai recent sondaj facut pe piata muncii romanesti.


Asa cum arata datele culese de autorii lui, romanii au ramas in urma rau la luatul concediului. Se pare ca o parte consistenta dintre oamenii muncii nu beneficiaza de zilele de respiro stipulate in contractul national de munca.


Unii si-ar permite, dar nu si le ofera din zgarcenie; le-ar surade sa se lafaie la soare pe vreo plaja pe undeva sau schieze o saptamana pe vreun versant austriac. Dar atractia jobului este mai mare, mai ales daca e unul bine platit. Prefera sa supravegheze personal cum iese banul gros din matul unor afaceri prospere.


Altii si-ar lua si ei liber, dar nu le ajung banii pentru o excursie la mare sau la munte. Ajung in schimb sa amane ani in sir intreruperea sculatului de dimineata si infiintarea la locul de munca. Dupa zeci de luni lucrate continuu, se trezesc mai acri, mai batrani, mai neimpliniti.


Exista si categoria pragmaticilor, in care se carpanosenia si calculul rece isi dau mana prieteneste. De ce sa spargi trei salarii intr-un concediu, fie si intr-o statiune romaneasca, cand cu banii aia ti-ai putea schimba frigiderul, masina de spalat, mobila de bucatarie, etc?


Cred ca plaja intervievatilor ii cuprinde si pe impatimitii muncii. Workoholicii, cum ii numesc americanii, desi pare greu de crezut ca exista si asa ceva intr-o societate fara cultul muncii cum este a noastra. Betivanii de serviciu. Aici se risca o oarecare confuzie cu pilangii la serviciu, o specie mult mai raspandita in clasa muncitoare din Romania. Pentru ei s-au inventat si bauturi speciale, cu reclamele insotitoare – vezi, eventual gusta, coniacul Unirea, care strange in jur echipa lui Dorel, o gasca de santieristi cu chef de munca zero dar cu alcoolemia ridicata. Omologii lor din viata reala nici cu trebuie sa-si mai ia concediu, pentru ca ziua lor de munca aduce suspect de mult cu una libera.


Cam astea ar fi paturile care muncesc in Romania. Ar mai putea fi scornite eventual alte cateva categorii de lucrator, dar mi-e teama sa nu contrazic prea flagrant zicala aia foarte raspandita si, pe alocuri, rusinos de adevarata ca nimeni nu munceste in Romania.


Or, iata, studiul de care vorbim afirma contrariul. Oamenii muncesc, si chiar cu sarg. Sunt atat de prinsi cu roboteala, micile ori marile lor afaceri sau capatuiala din timpul programului incat n-au vreme si nici chef sa-si ia cateva zile libere.


De ce dracu’merg totusi asa de prost lucrurile in Romania daca toti trag cu atata spor la locul de munca??


Nu-mi vine in minte decat un singur raspuns mai acatarii. Care e simultan si o jumatate de solutie. Dac-ar incepe angajatorii, privati sau de stat, pentru cauza nobila a redresarii economice, sa acorde fortat concedii? Eventual direct concedieri?


Vifor Rotar

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.