Aceleași nemulțumiri ca în România – Bulgarii ies masiv în stradă, zguduie guvernul și se duc spre anticipate
În seara de 1 decembrie 2025, Bulgaria a cunoscut cea mai mare mobilizare populară de la începutul anilor ’90 încoace. Numai în Sofia au ieșit în stradă între 50.000 și 100.000 de oameni, iar alte zeci de mii au protestat în Plovdiv, Varna, Burgas, Ruse, Pleven și în zeci de alte orașe. Imaginile au fost impresionante: Triunghiul Puterii – zona în care se află Adunarea Națională, Președinția și Consiliul de Miniștri – era atît de plin încît observatorii au comparat mulțimea cu autobuzele la oră de vîrf din epoca socialistă.
Două bannere uriașe au dominat peisajul: „GEN Z IS COMING” (Generația Z vine) și „Tînăra Bulgarie fără Mafia” se arată într-o amplă analiză a agenției bulgare Novinite.
Ceea ce a început ca o reacție împotriva unui proiect de buget controversat s-a transformat într-un fenomen mult mai profund – o trezire generațională care canalizează frustrarea acumulată timp de decenii față de clasa politică bulgară. Totuși, nu a fost doar protestul Generației Z. A fost o convergență a nemulțumirilor care a adus la un loc grupuri foarte diferite, unite de dorința comună de schimbare fundamentală.
Declanșatorul imediat a fost incontestabil: proiectul de buget pentru 2026, primul buget al Bulgariei întocmit în euro înainte de aderarea planificată la zona euro la 1 ianuarie 2026. Prevederile bugetului au fost percepute de mulți ca profund injuste – creșteri salariale semnificative pentru angajații din sectorul public (inclusiv Ministerul de Interne, armată și justiție), în timp ce sectorul privat era împovărat cu contribuții de asigurări sociale mai mari și cu dublarea impozitului pe dividende.
Pentru bulgarul obișnuit, mesajul a fost clar: sectorul public este răsplătit, iar angajații și micile întreprinderi plătesc nota. După cum a spus un protestatar: „Nu sunt de acord ca anul viitor, în loc să mă trezesc cu 50 de euro în plus, cu o mărire de salariu care să acopere scumpirile din magazine, să mă trezesc cu 50 de euro în minus.”
A numi însă asta doar „protest împotriva bugetului” ar însemna să pierdem din vedere curenții mai profunzi. Bugetul a fost doar momentul de cristalizare, plîngerea concretă în jurul căreia s-au adunat frustrările mai vechi.
Cînd liderul GERB, Boyko Borissov, a promis inițial că va retrage bugetul după protestele din 26 noiembrie, doar pentru a se răzgîndi cîteva zile mai tîrziu, a demonstrat fără voie ceea ce mulți bulgari credeau deja: guvernul acționează cu impunitate, manipulînd cetățenii și servind interesele elitelor.
Generația Z intră în scenă
Ceea ce a făcut ziua de 1 decembrie fără precedent a fost prezența vizibilă și vocală a celor mai tineri alegători ai Bulgariei. Generația Z – născuți aproximativ între 1997 și 2012 – a venit nu doar în număr mare, ci și cu sentimentul că ei dețin controlul asupra direcției și sensului protestului.
Pancartele lor aveau mesaje atît de sfidătoare, cît și emoționante: „Gen Z is coming for U”, „Dați-ne un motiv să rămînem” și, cel mai direct, „Delyan, Boyko, Generația Z vă pensionează”.
Trezirea politică a acestei generații a fost modelată de factori profund contemporani. Ei s-au organizat pe TikTok și Instagram, coordonîndu-se în spații digitale care ocolesc structurile tradiționale de partid și narativele media controlate de stat. Pentru mulți a fost primul protest politic la care au participat vreodată, atrași nu de loialitate față de un partid, ci de sentimentul visceral că viitorul le este furat.
Pentru Generația Z, sistemul actual reprezintă eșecul întruchipat. Ei au văzut colegi plecînd în valuri în străinătate, în căutarea unor oportunități pe care Bulgaria nu le poate oferi. Au văzut tineri medici protestînd luni întregi pentru condiții mai bune de muncă, fără rezultat. Se confruntă cu o piață imobiliară în care prețurile se discută în euro, în timp ce salariile lor rămîn blocate în leva. Cel mai important, ei înțeleg că, fără o schimbare radicală, alegerea lor va fi între emigrație și acceptarea unui stat capturat.
Deși Generația Z a adus energie și vizibilitate, furia lor a fost îndreptată către ținte care au rezonat peste toate generațiile. Două nume au dominat retorica și imaginile protestelor: Delyan Peevski și Boyko Borissov.
Delyan Peevski, liderul partidului DPS-Nou Început, a devenit personificarea controlului oligarhic în Bulgaria. Sancționat pentru corupție atît de Statele Unite, cît și de Regatul Unit (Legea Magnitsky), Peevski deține o influență enormă fără să ocupe nicio funcție oficială în guvern. La proteste a apărut în mod repetat litera „Д” tăiată cu roșu – o referire batjocoritoare la pretenția sa grandioasă de a construi „o țară cu Д mare” (cuvîntul bulgăresc pentru „stat” – държава – începe cu litera Д).
Boyko Borissov reprezintă o altă figură, dar la fel de problematică. Prim-ministru de trei ori timp de nouă ani între 2009 și 2021, el întruchipează continuitatea politică care a eșuat în fața Bulgariei. Deși nu se află în prezent la guvernare, partidul său GERB conduce coaliția de guvernămînt, iar amprenta lui se regăsește peste tot în politicile contestate.
„Alierea coruptă Borissov–Peevski”, cum a numit-o un analist, a devenit prescurtarea pentru tot ce nu merge în guvernarea bulgară.
Transparency International plasează Bulgaria ca fiind al doilea cel mai corupt stat membru UE, după Ungaria. Protestatarii văd corupția nu ca incidente izolate, ci ca o trăsătură sistemică – un aranjament construit deliberat care îmbogățește elitele conectate, în timp ce cetățenii obișnuiți se chinuie.
Momentul este deosebit de volatil. Bulgaria își finalizează ultimele pregătiri pentru tranziția de la 1 ianuarie 2026, după ce a îndeplinit în sfîrșit toate criteriile de convergență după ani de amînări.
Președinta BCE, Christine Lagarde, a avertizat deja că este probabilă o inflație temporară, deși beneficiile economice pe termen lung sunt proiectate(…)
Drumul spre alegeri anticipate în 2026 pare acum inevitabil.
Momentul exact – primăvară sau coordonat cu alegerile prezidențiale din toamnă – va depinde în mare măsură de persistența protestelor și de manevrele parlamentare.
Un lucru este însă cert: demonstrațiile din 1 decembrie au schimbat fundamental traiectoria politică a Bulgariei, mai scrie Novinite. (Traducere și adaptare B.T.I.)
Sursa: inpolitics.ro
