Acad. prof. Dinu C. Giurescu: CUVANTUL DE DESCHIDERE A LUCRARILOR PARLAMEMTULUI...

Acad. prof. Dinu C. Giurescu: CUVANTUL DE DESCHIDERE A LUCRARILOR PARLAMEMTULUI ROMAN

0 100
 
De interesul naÅ£ional se vorbeÅŸte mult ÅŸi adesea. El este însă peren. El ne însoÅ£eÅŸte în momentul din care ne naÅŸtem ÅŸi pleacă din noi în momentul în care ieÅŸim de pe scenă. De fapt, acest interes, până la urmă, se poate defini că este ceea ce vrem să fim, adică oameni liberi, prosperi ÅŸi respectaÅ£i.De aici ÅŸi nevoia unui proiect naÅ£ional pentru propăşirea ţării, fiindcă de prea multe ori s-a făcut o confuzie între scop ÅŸi mijloace.
Åži încep, după a mea meserie, încep cu ÅŸcoala. Åžcoala ÅŸi slujitorii ei să încercăm să-i repunem în drepturile lor. Avem obligaÅ£ia de a ne recunoaÅŸte ÅŸi a cinsti limba ÅŸi literatura română, istoria ÅŸi geografia patriei, identitatea noastră; deopotrivă am moÅŸtenit aceste valori ÅŸi ele vor merge mai departe.Tot acum pot să spun că celelalte comunităţi etnice îÅŸi afirmă individualitatea ÅŸi cultura, îÅŸi exercită efectiv drepturile ÅŸi libertăţile constituÅ£ionale.
Avem, de asemenea, datoria, mergând către partea materială, datoria de a fructifica bogăţiile ţării în beneficiul însă al cetăţenilor.România este bine-cunoscută prin pământul ei roditor, udat de numeroase ape. Începuturi bune au fost efectuate în ultimele luni, ele se cuvine însă a fi dezvoltate ÅŸi extinse.Însă, cu pământul României este o problemă. El se vinde în prezent de ÅŸase-opt ori mai ieftin decât pământurile similare din celelalte ţări europene, ÅŸi această problemă va trebui să fie rezolvată.
Sigur că trebuie să ne valorificăm bogăţiile minerale, în interesul însă al cetăţenilor, fie în regie proprie, fie prin intermediul unor terÅ£i, dar cu redevenÅ£e care să se situeze la plafonul de sus, obiÅŸnuit în celelalte ţări europene.Pădurile, după cum ÅŸtiÅ£i, au fost tăiate fără noimă în ultimul deceniu ÅŸi jumătate ÅŸi a sosit acum timpul ca tăierile să se facă raÅ£ional, pentru ca fondul forestier să poată fi apărat cum trebuie.De fapt, întreg acest progres economic ÅŸi de relansare a economiei, de care vorbim, nu este cu putinţă dacă nu încercăm să valorificăm ÅŸi să dispunem de veniturile pe care Å£ara le oferă ÅŸi aÅŸteaptă să fie puse în valoare.Suntem for legislativ ÅŸi, ca atare, avem datoria morală ÅŸi obligaÅ£ia să îndreptăm acele legi sau dispoziÅ£iuni care au pricinuit numeroase neplăceri sau chiar suferinÅ£e.
Acum aÅŸ trece la câteva componente ale societăţii noastre actuale.Încep cu armata. Armata să fie înzestrată cu ce are nevoie. Îmi exprim respectul pentru militarii noÅŸtri care au apărat ÅŸi apără în continuare Å£ara noastră. Åži mă gândesc ÅŸi la pensionarii militari – au avut un lucru mai greu de rezolvat. Se pare că, în momentul de faţă, se caută soluÅ£ii pentru a găsi această rezolvare.Îmi exprim acelaÅŸi respect pentru medici ÅŸi personalul sanitar care salvează vieÅ£i în fiecare zi. Să facem astfel încât să nu mai moară nimeni în faÅ£a unui spital închis în numele unei reforme sanitare.
Pensionarii sunt patru milioane ÅŸi jumătate. Constituie o permanentă problemă pentru noi, pentru că o duc foarte greu. S-au făcut unele îmbunătăţiri, de asemenea, în ultimele ÅŸapte-opt luni, dar foarfeca preÅ£urilor ÅŸi dimensiunile pensiilor propriu-zise nu le permit decât să trăiască la limită, adeseori chiar în condiÅ£ii de foamete.Dar ca ca profesor, mă întâlnesc foarte adesea cu tineri, fie studenÅ£i, fie absolvenÅ£i, ÅŸi preocuparea lor majoră este ce vor face după aceea. Vor găsi un loc de muncă? Vor putea să-ÅŸi fructifice capacităţile sau nu? Åži aceasta constituie o problemă permanentă.
Suntem for legislativ ÅŸi sigur că avem în mintea ÅŸi în gândurile noastre să ne respectăm toti cetăţenii, care nu o dată au fost socotiÅ£i ca o masă de manevră chemată să-ÅŸi dea voturile din patru în patru ani.
 
Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Dacă vorbim de cei vii de astăzi, să ne gândim însă ÅŸi la înaintaÅŸii care au lucrat ÅŸi au trăit ÅŸi s-au luptat pentru propăşirea neamului. Să nu lăsăm cimitirele eroilor să fie în paragină ÅŸi să fie pângărite.Să nu mai lăsăm monumentele istorice ÅŸi arhitectura de patrimoniu în paragină.Ca istoric vă depun mărturie că istoria, până la urmă, nu iartă. În timp, istoria aÅŸează pe fiecare unde-i este locul, după fapta ÅŸi gândurile sale. De fapt, nimic nu se dobândeÅŸte de-a gata, nimic nu se obÅ£ine de-a gata. Totul cere muncă, stăruinţă, credinţă ÅŸi, mai ales, dragoste pentru Å£ară.Acum, doamnelor ÅŸi domnilor deputaÅ£i, Vă rog să redaÅ£i Parlamentului bicameral locul ce i se cuvine ca instituÅ£ie fundamentală a statului de drept.În încheiere, întrebarea care stăruie în faÅ£a noastră este: Ce fel de Å£ară lăsăm tinerilor de astăzi ÅŸi urmaÅŸilor noÅŸtri?Eu nădăjduiesc că veÅ£i găsi în inimile ÅŸi în gândurile dumneavoastră răspunsul la această întrebare.
Vă mulţumesc. (Aplauze.)

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.