Abatoarele de lemn Schweighofer, secatuiesc de profit padurile Romaniei!

Abatoarele de lemn Schweighofer, secatuiesc de profit padurile Romaniei!

0 396

Compania Schweighofer Holzindustrie a pus pe tapet problema locurilor de muncă pe care le susține. Și vorbește de 2.500 de locuri de muncă în fabricile existente până acum și încă vreo 650 în cea de la Reci, pornită pe șest luna trecută. Vi se par multe? Î

ntr-o țară cu o industrie de peste 150.000 angajati, pusă pe cioate? Să facem un calcul comparativ. O fabrică de mobilă de la Câmpeni cu 200 de angajați, consumă 5.000 de mc de cherestea anual. La o pierdere de aproximativ 30% (de la buștean la cherestea) e vorba de aproximativ 7.000 de mc de buștean anual. Schweighofer Holzindustrie debitează (oficial) 1,45 milioane de mc de buștean la Sebeș, 1,45 milioane de mc de buștean la Rădăuți și 800.000 de mc de buștean va fi capacitatea fabricii de la Reci. În total, 3,7 milioane de mc de buștean/anual.

Să împărțim această sumă la cei 7.000 de mc de buștean necesari pentru o fabrică de mobilă și apoi să înmulțim cu 200 (numărul de angajați din fabrica de mobilă care folosește 7.000 de mc anual). Cifra trece de, atenție, 105.000 de locuri de muncă! Ce spune acest lucru?  Prin prelucrarea primară efectuată de Schweighofer Holzindustrie, (care exportă semi-fabricate), România exporta, de fapt, peste 100.000 de locuri de muncă!, plus pierderile cauzate de externalizarea profitului . Iar Schweighofer nu e singurul mare abator de lemne! Dacă vrem să compensăm locurile de muncă de la Schweighofer e suficientă o cantitate de numai 110.250 de mc de buștean. Adică de 33 de ori mai puțin decât e necesar acum pentru abatoarele de lemn Schweighofer.Schweighofer - prelucrare

 Conform Inventarului Forestier Național, anul trecut s-au tăiat în România 26,9 milioane mc de lemn, într-un raport de aproximativ 2 la 1 (2 mc tăiați legal, un mc ilegal), raport confirmat indirect și de apelurile la Radarul Pădurilor. Repetând calculele de mai sus, ar rezulta că dacă întregul lemn în 2014 s-ar utiliza pentru a produce mobilă am putea avea aproape 770.000 de locuri de muncă în domeniu! Evident, nu se pune problema așa, o parte importantă a lemnului se folosește pentru uz gospodăresc (lemn de foc) și e nevoie de cherestea și bușteni și în industria internă a construcțiilor.

Marja este, însă, atât de uriașă încât să putem spune că se poate reduce drastic cantitatea de lemn tăiată (inclusiv cea legală), păstrând și chiar generând zeci de mii de noi locuri de muncă în industria mobilei (fără a lua în calcul locurile de muncă pe orizontală, în fabricile de feronerie, lacuri, vopsele etc.). În același timp, se mai spulberă și un alt mit (apărut în dezbaterile din ultimele săptămâni), conform căruia stoparea/blocarea companiilor străine specializate în procesare și export de cherestea, ar avantaja ”mafioții” autohtoni. Asta pentru că volumul de lemn tăiat ar fi mult mai mic. La 1,7 milioane de lem prelucrat în industria mobilei și pal-ului, exporturile (fără ce se vinde pe piața internă) sunt în valoare de 2,2 miliarde de euro. La o cantitatea aproape dublă de lemn exportat (”prelucrat” e cam mult spus în cazul cherestelei) de buștean, cherestea și lemn de foc, valoarea exporturilor e de 800 de milioane de euro!

Sunt cifre și date la finalul cărora concluzia e destul de simplă: stoparea exportului de masă lemnoasă (ATENȚIE: nu doar bușteni și lemn de foc, ci și cherestea – că asta e bătaia peștelui) e primul pas pentru a opri masacrarea pădurilor. Rămânem și cu mai multe păduri, și cu mai multe locuri de muncă, și cu mai mulți bani! Că mai e o problemă: cu cât mai puțin lemn tăiat legal, scade, procentual, și lemnul tăiat ilegal Cu cât scade volumul de lemn tăiat se duc pe apa sâmbetei… sute de milioane de euro de șpagă… Ca să înțelegem problema reală.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.