A fost un „protest al diasporei” sau nu? Cum au manipulat rețelele de socializare și presa

CHIȘINĂU, 13 aug — Sputnik, Octavian Racu. Totuși, marele protest din Piața Victoriei a fost unul al diasporei sau al rezidenților, purtători ai mărcii #rezist?
Câte procente din cei veniți în fața sediului Guvernului au fost într-adevăr români care muncesc peste hotare, deciși să-și sacrifice din bani și timp pentru a scanda lozinci anti-PSD?
Răspunsul la această întrebare este important pentru că ne pune în fața unor eventuale tentative de manipulare a opiniei publice românești la TV și în rețele de socializare, în ajunul manifestațiilor antiguvernamentale.
Presa națională, ulterior cea străină, au prezentat acțiunea de protest drept una „a diasporei”. În realitate, însă, nu observăm niciun indicator care ar demonstra o participare masivă a românilor din străinătate.

Dezinformare: „Ambuteiaje la vamă, românii sosesc masiv în țară”

Pe lângă imaginile false cu „ambuteiaje la vamă” (luate, în realitate, în China), lansate în rețele de socializare, care deveniseră un prilej de ironii și glume, unele posturi de televiziune au încercat să cultive iluzia unei mobilizări de proporții a diasporei. În reportajele Digi24, spre exemplu, observăm doar câteva grupuri minuscule (5-6 automobile), care sunt întâmpinate la vamă și în localități de câteva zeci de persoane. Cu toate că afirmau că „sunt mii de oameni care au venit acasă pentru a participa la marele miting al Diasporei de mâine seară”, reporterii nu reușiseră să surprindă mai mult de 2-3 grupuri a câte 6-10 oameni, care apar în toate reportajele. Totuși, cine a organizat „întâmpinarea coloanelor” cu steaguri și pancarte în câteva orașe? Cine a informat oamenii și presa când și pe unde vor sosi cele câteva automobile ale „diasporezilor”? În astfel de cazuri este exclusă orice ipoteză a unei „răbufniri spontate” și „coincidențe”. Scenarii de acest gen nu pot avea loc fără o coordonare centralizată.

Cei mai activi din „diasporezi” au sosit primii în Piața Victoriei și era vorba de un număr extrem de modest: vreo 5-6 oameni cu o rulotă, iar în prima jumătate a zilei numărul protestatarilor rămânea a fi unul mic — drept dovadă sunt cadrele video din primele ore. Numărul manifestanților a început să crească abia spre seară, ceea ce ne face să credem că marea lor majoritatea nu erau din diasporă, ci rezidenți, persoane angajate la București sau sosite din alte orașe ale României.

Pentru a susține mitul „diasporei care revine masiv în țară”, presa face trimitere la statisticile oferite de poliție de frontieră, care anunță „mișcări masive la frontieră”. În realitatea, la punctele de trecere a frontierei situația nu a fost una ieșită din comun. Pe 7 august frontiera au traversat-o 262 700 de persoane (intrare și ieșire), pe 8 august — 212 mii. Dacă comparăm aceste cifre cu cele din perioada similară a anului trecut, nu vom observa diferențe esențiale: spre exemplu, pe 7 august 2017frontiera au trecut-o 283 mii de persoane (în ambele direcții), iar pe 8 august 2017 — 213 mii. Cifrele au fost destul de obișnuite pentru această perioadă a anului, fiind chiar un pic mai mici decât anul trecut. Dacă e să comparăm și oricare alte zile din ajunul protestului cu perioada similară a anului trecut, nu observăm nicio mișcare masivă de oameni.

Afirmația —”Coloane și delegații numeroase ale românilor, care au creat mari aglomerații la vămile românești„, așa cum anunță Digi24 într-un titlu, este doar un produs al imaginației și o dezinformare. De asemenea, alte instituții media anunță ambuteiaje în vamă de până la 10 km. „Majoritatea românilor din vamă au declarat că au venit pentru a participat la protest„, scriu cei de la Observatorul Prahovean. Cine și cui au declarat? Nu e clar. Un alt exemplu este portalul wall-street, care afirmă că românii „au luat cu asalt autostrazile europene„. Desigur, românii în această perioadă revin acasă în vacanță, însă de unde vine afirmația că aceștia au sosit tocmai de dragul protestelor?

Totuși, cu ochiul liber se poate observa că, în ciuda unei prezențe impunătoare pe 10 august, numărul manifestanților a fost ceva mai mic decât cel din perioada protestelor împotriva OUG 13, iar „românii de pretutindeni” nu au avut nicio contribuție la proporțiile mitingului.

Diaspora — iluzia „celui de-al doilea front anti-PSD”

Care este scopul tuturor acestor mistificări în jurul unui pretins „activism al diasporei”? Probabil, cei care stau în spatele „mișcărilor de trupe” încearcă să creeze impresia că ar exista un alt conflict politic, în afara celor dintre activiștii #rezist și guvernare — românii din afara țării vs PSD. Diaspora este „o masă tăcută de oameni”, care nu are cum să-și exprime adevărata poziție în mod unitar, iată de ce este foarte comodă pentru tot felul de impostori care vorbesc și acționează în numele ei, în încercarea de a acumula capital politic și de a tulbura apele la București. Pe de altă parte, evocarea autorității diasporei, care „ar hrăni pe cei rămași în țară cu banii trimiși acasă”, a devenit un prilej de mobilizare la protest a oamenilor care s-au plictisit de vechile scenarii. Mitul „diasporei care vine în țară”, a creat o stare de entuziasm și o iluzie a „unității între românii din țară și peste hotare în lupta împotriva Guvernului corupt”. Adevărul este că am asistat la un mare spectacol de manipulare, în care presa a creat și cultivat o „realitate paralelă”.

Situația este cu totul alta: diaspora dă dovadă, mai curând de o pasivitate politică și dezinteres față de evenimentele politice din țară, fiind preocupată într-o mai mare măsură de problemele personale (motiv pentru care au și plecat din țară). În alegerile parlamentare din 2016, spre exemplu, s-a înregistrat o rată foarte scăzută a participării la vot în diasporă — din cei 4-5 milioane de români doar 106.038 și-au exprimat opțiunea politică, dintre care 30 mii au fost din Republica Moldova.

Câți români din diasporă au fost în realitate prezenți la protestele din 10-11 august? E o întrebare la care nu vom putea găsi un răspuns. Cert este că numărul lor a fost nesemnificativ în toată marea de oameni. De ce atunci se mai pedalează insistent pe ideea „protestul diasporei”?