UNIREA BOILOR : anatomia dezbinării și a jafului politic!
Sunt texte care nu îmbătrânesc. Nu pentru că ar fi frumoase, ci pentru că adevărul din ele este reciclat la nesfârșit de cei care conduc prin minciună.
„Unirea boilor” nu este o fabulă inocentă. Este un rechizitoriu.
Pe o luncă bogată, trăia o cireadă de boi pașnici. Aveau hrană, spațiu și liniște. Exact ce are un popor înainte să fie „salvat”. Apoi apare impostorul: falsul profet, falsul reformator, falsul democrat.
Nu vine cu bâta, ci cu promisiuni.
Nu rupe dintr-odată, ci dezbină metodic.
Partide. Tabere. Etichete. Lideri de carton.
Unii boi aleg țapul cu barbă, alții vulpoiul mincinos, alții cămila ridicolă.
Nu contează cine este ales, ci faptul că nu mai sunt împreună.
Exact momentul în care orice societate devine vulnerabilă.
De aici încolo, scenariul este clasic: intră lupii.
Lupii nu sunt abstracți. Sunt hoții cu legitimație, sinecuriștii, profitorii de criză, politicienii care vorbesc despre „stabilitate” în timp ce golesc hambarele. Sunt cei care prosperă doar atunci când oamenii sunt ocupați să se certe între ei.
Iar „cârmuitorii”?
De cele mai multe ori, tovarăși ai lupilor. Complici. Părtași. Beneficiari.
Cireada este jefuită zilnic, iar boii sunt convinși că așa e normal.
Că nu există alternativă.
Că trebuie să strângă din dinți.
Că e „context internațional”.
Că e „responsabilitate”.
Schimbarea apare abia când adevărul este spus fără menajamente: dezbinarea ucide. Nu metaforic. Literal.
Unirea boilor nu este despre dictatură, ci despre instinctul de supraviețuire.
Nu despre un lider providențial, ci despre refuzul de a mai fi pradă.
Mesajul este brutal de simplu:
un popor fragmentat este ușor de manipulat;
un popor speriat este ușor de condus;
un popor dezbinat este ușor de jefuit.
Iar istoria recentă ne arată că nu lipsesc nici lupii, nici cei care le deschid poarta.
Această fabulă nu vorbește despre animale. Vorbește despre noi.
Despre cât de ușor acceptăm să fim împărțiți, despre cât de rar ne punem întrebarea esențială: cine câștigă din dezbinarea noastră?
Pentru că răspunsul nu este niciodată poporul.
Unirea nu este un slogan.
Este singura formă de apărare.
Dezbinați, suntem hrană.
Împreună, devenim pericol pentru cei care ne vor slabi.
Întrebarea rămâne, mai incomodă ca oricând:
Doamne… când vom înceta să fim boi și vom învăța să fim uniți?
Autor: Șirin Valentina Șirin
Sursa: facebook.com
