George Simion un actor care a intrat în piesă greșită!
De ceva timp îl tot urmăresc pe George Simion și, sincer, mie îmi dă vibe de actor care a intrat în piesă greșită și joacă foarte convins. Se poartă ciudat, sare de la un rol la altul, de parcă tot restul lumii e într-un film, iar el în altul.
La primul scrutin de alegeri prezidențiale a intrat în horă cu Ciolacu, Ciucu și Călin Georgescu.
Culmea, în turul doi a ajuns Călin Georgescu cu Lasconi, iar Călin ar fi câștigat. Și fix când părea că scoate capul un om care nu era din gașca veche, pac, alegerile se anulează.
Curtea Constituțională își intră în rol, proteste în stradă, scandal internațional, toată lumea cu ochii pe România. Când iese altcineva decât trebuie, brusc descoperim probleme la urne.
După aia, ce să vezi, se organizează alt scrutin, varianta doi.
De data asta apare din joben Nicușor Dan, împachetat frumos, cu bani turnați în campanie de parcă urma să salveze planeta, nu doar să candideze.
Mulți nici măcar nu recunosc alegerile alea, le consideră ilegale, forțate, împinse cu banii și cu propaganda în gâtul oamenilor.
Suveraniștii care îl susțineau pe Călin Georgescu au fost împinși spre George Simion.
De ce?
Pentru că omul a tot repetat că, dacă ajunge el sus, îl pune pe Călin prim ministru. A dat bine la public.
Mulți l-au votat tocmai pentru asta, nu pentru el.
În realitate, promisiunea asta a fost cam ca un carton colorat pus în geam să pară mobilat, dar înăuntru apartamentul gol.
Partea cea mai dubioasă a fost după.
La al doilea scrutin, acolo unde Nicușor a ajuns în turul doi cu Simion și a câștigat, lumea semnala nereguli, vorbea de secții cu probleme, dar Simion a intrat brusc pe silent.
Nu a apărat voturile, nu a cerut renumărare, nu a ieșit clar să explice nimic.
S-a dat la fund de parcă nu ar fi fost vorba de milioane de oameni care au pus ștampila, ci de un joc pierdut online.
De aici și senzația că a făcut pact cu sistemul sau direct cu Nicușor.
El pierde frumos, celălalt câștigă liniștit, toți împăcați, doar oamenii rămân cu gustul amar.
Ce mi se pare mie foarte interesant este altceva.
Și la primul scrutin, și la al doilea, toți păreau foarte relaxați la ideea de tur doi cu George Simion. Parcă era candidatul comod. Toată lumea și-l dorea adversar.
Când tot sistemul suspină de ușurare că ajungi tu în turul doi, nu pari deloc sperietoarea lor, pari mai degrabă omul lor de rezervă.
Eu nu am chef de scandal cu fanii lui, nici nu îmi consum nervii să mă cert pe politică.
Dar după circul ăsta, la alegerile pentru primărie nu am de gând să votez niciun partid.
Mai bine un vot negativ decât să mă trezesc a doua zi cu senzația că am semnat consimțământul pentru același circ.
Dacă și în campaniile viitoare o să vedem același film, aceeași tăcere la momente cheie, aceleași promisiuni care se topesc când vine realitatea peste ele, atunci măcar să facem haz.
Când politica ajunge să semene cu o piesă în care actorii uită textul, râsul rămâne singura formă de autoapărare.
Iar eu, una, cred că George Simion nu l-a susținut niciodată cu adevărat pe Călin Georgescu și nici nu o va face.
A folosit numele, a folosit valul, după care a închis telefonul când nu i-a mai trebuit.
Autor: Angelica Alexe
Sursa: facebook.com
