O fi vreo diferență între NATO și Hoarda de Aur?
Dacă privim din perspectiva căutării asemănărilor între NATO și Hoarda de Aur, se pot identifica câteva paralele relevante în ceea ce privește modul în care ambele entități au exercitat și exercită influență asupra statelor membre și nemembre, deși funcționează în contexte istorice și politice foarte diferite.
În acest sens, iată câteva puncte de similitudine:
1. Impunerea unei ordini internaționale:
Hoarda de Aur a menținut un sistem de control și ordine asupra regiunilor cucerite, impunând reguli stricte și colectând tribut. Cei care nu respectau aceste reguli riscau să fie pedepsiți militar. Acest sistem a asigurat o stabilitate relativă în teritoriile controlate.
NATO, deși este o alianță militară defensivă, joacă un rol semnificativ în menținerea unei ordini internaționale. Statele membre trebuie să respecte angajamentele și normele aliate.
De asemenea, NATO promovează principii legate de securitate și cooperare, impunând sancțiuni economice și politice (în cooperare cu alte organizații) asupra celor care sfidează regulile și standardele stabilite. În esență, se poate argumenta că ambele entități joacă un rol de menținere a ordinii și stabilității.
2. Mecanism de protecție în schimbul supunerii:
Hoarda de Aur cerea tribut din partea statelor vasale, iar în schimbul acestei supuneri, aceste state beneficiau de protecție militară împotriva altor forțe ostile. Mongolii asigurau stabilitate politică și protecție militară pentru regiunile care respectau acordurile lor.
NATO funcționează într-un mod similar, în care statele membre contribuie la alianță prin resurse economice și militare (în loc de tribut), iar în schimb primesc protecție militară colectivă.
Principiul fundamental al NATO, Articolul 5, prevede că un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor, oferind astfel o formă de „taxă de protecție” modernă.
Deci, statele membre primesc protecție în schimbul contribuțiilor lor și a respectării regulilor alianței.
3. Sancțiuni și intervenții pentru menținerea ordinii:
Dacă un principat sau un regat sub Hoarda de Aur refuza să plătească tribut sau să respecte ordinele impuse, mongolii răspundeau prin intervenții militare directe, restabilind controlul și sancționând prin forță.
Aceasta era modalitatea lor de a pedepsi neascultarea și de a restabili ordinea pe teritoriile aflate sub controlul lor.
În cazul NATO, deși nu acționează direct prin intervenții militare pentru a sancționa statele care nu respectă regulile (în afara unor situații precum Kosovo, Libia etc.), alianța cooperează cu alte organizații și țări pentru a aplica sancțiuni economice, politice și diplomatice împotriva celor care încalcă ordinea internațională stabilită.
De exemplu, Rusia, prin acțiunile sale în Ucraina, a fost supusă unor sancțiuni severe din partea unor state NATO, iar aliații NATO au sprijinit Ucraina militar și financiar pentru a menține ordinea și a descuraja agresiunea rusă.
4. Influență politică și control indirect:
Mongolii nu guvernau direct toate teritoriile cucerite, ci mențineau un control indirect prin elitele locale, care trebuiau să fie loiale și să respecte acordurile stabilite. În schimb, aceste elite locale puteau să rămână la putere, atâta timp cât plăteau tribut și respectau ordinele impuse de mongoli.
NATO, prin alianțele și relațiile sale, influențează politicile și direcțiile de securitate ale statelor membre și partenere. Statele membre trebuie să îndeplinească anumite cerințe pentru a rămâne parte din alianță, iar NATO exercită o influență politică și strategică asupra direcției de apărare și securitate a acestor state. Deși nu există o „supunere” directă ca în cazul Hoardei de Aur, există un control indirect asupra deciziilor de securitate și militare.
5. Expansiunea prin alianțe și dominație:
Hoarda de Aur a fost un stat expansiv, care și-a consolidat controlul asupra unor regiuni vaste prin cuceriri și alianțe, integrând principate și regate vasale în sistemul său de tribut și guvernare indirectă. Mongolii au folosit cuceririle și dominația militară pentru a-și extinde influența.
NATO a început cu un grup de 12 state în 1949 și s-a extins treptat prin acceptarea de noi membri. Deși NATO nu impune supunere prin forță, extinderea sa a fost percepută de unele state (inclusiv Rusia) ca o formă de expansiune politică și militară, care impune standarde și norme internaționale.
În acest sens, expansiunea NATO poate fi comparată cu modul în care Hoarda de Aur și-a extins influența prin alianțe și control.
6. Concluzie:
Privind din perspectiva asemănărilor pe care le cauți, putem observa că atât Hoarda de Aur cât și NATO au impus sau impun ordine și reguli în regiunile în care își exercită influența, folosind mijloace de control indirect sau direct.
Ambele entități oferă o formă(taxă) de protecție în schimbul contribuției (tribut sau resurse), impun sancțiuni sau măsuri punitive celor care nu se conformează și mențin stabilitatea politică și militară în teritoriile sau zonele lor de influență.
Deși contextul și metodele sunt diferite, la un nivel fundamental, paralela pe care o propui între NATO și Hoarda de Aur poate fi înțeleasă în termeni de impunere a unei ordini internaționale, control militar și protecție colectivă în schimbul contribuției și respectării regulilor.
Autor: Anatolii Basarab
Sursa: facebook.com
