Home Romania Mare 100 ani Trei etape pentru recucerirea României de către cetățenii români(2)

Trei etape pentru recucerirea României de către cetățenii români(2)

Romania Mare 100 ani

aug. 10, 2025

0 168

PROPUNERE DE ORGANIZARE CIVICĂ ÎN 3 ETAPE
ETAPA 1: Deșteptarea civică și nucleul local
Obiectiv:
Crearea unui nucleu de cetățeni informați și activi în fiecare localitate.
Pași concreți:
1. Identifică 5–10 persoanede încredere dintr-o localitate care împărtășesc aceleași valori.
2. Organizează întâlniri regulate (săptămânale) într-un spațiu public sau privat (bibliotecă, cafenea, sală de bloc, online).
3. Creează o platformă locală de comunicare: grup de Telegram, WhatsApp, listă de e-mail, newsletter, panou de afișaj comunal.
4. Inițiază, acțiuni simple:
– Distribuție de pliante, broșuri;
– Vizionări de documentare cu discuții (ex. despre Mineriadă, Revoluție, corupție, Constituție);
– Inventarierea problemelor locale și a abuzurilor instituționale.

Instrumente:
– Manual de organizare civică simplificat;
– Modele de statut, declarație de principii, ghiduri de acțiune;
– Conexiune cu rețele similare din alte localități.

ETAPA 2: Rețele orizontale și federație națională
Obiectiv:
Conectarea celulelor locale într-o rețea națională democratică.
Pași concreți:
1. Fiecare nucleu local desemnează 1-2 delegati rotativi, cu mandat temporar și revocabil.
2. Se creează o platformă digitală federativă pentru coordonare (site, forum, spațiu cloud colaborativ).
3. Organizare de adunări civice regionale și naționale, online și fizic, cu transmisiune live și arhivare.
4. Elaborarea unui document-program comun, prin consultare: cartă a suveranității populare.
Principii:
– Nicio ierarhie permanentă.
– Nicio finanțare din surse oligarhice, externe sau de partid.
– Transparență totală, decizii prin vot deliberativ, fără lideri „mântuitori”.

ETAPA 3: Acțiune colectivă și preluarea inițiativei politice/morale
Obiectiv:
Intervenție coordonată în viața publică pentru redobândirea suveranității.
Pași concreți:
1. Lansarea unui tribunal civic al trădărilor și jafului postcomunist, cu scop simbolic și educativ.
2. Participare organizată la ședințele publice ale consiliilor locale, cu propuneri și presiune.
3. Crearea unei liste publice a infractorilor de sistem (corupție, justiție, privatizări ilegale), documentate.
4. În funcție de conjunctura electorală: lansarea unei platforme de reprezentare civică, nu partidică.
Opțiuni:
– Boicot electoral organizat cu revendicări;
– Intrarea temporară în alegeri cu liste civice independente;
– Susținerea referendumurilor locale și inițiativelor cetățenești (ex: limitarea mandatelor, control bugetar etc.).

EXEMPLE DE ORGANIZARE CIVICĂ DE SUCCES (INTERNAȚIONAL ȘI LOCAL)
Islanda – 2008–2013: Revoluția Cazanelor
Unde: Islanda, după colapsul băncilor.
Cum: Proteste masive în fața Parlamentului, autoconvocarea unei adunări constituante formate din cetățeni aleși prin tragere la sorți (!).
Rezultate:
– Demisia guvernului corupt;
– Reorganizare bancară sub control popular;
– Nou proiect de Constituție redactat de cetățeni (neadoptat formal, dar inspirațional).

Podemos(Spania, 2014)
Unde: Spania, pe fondul crizei economice și al mișcării „Indignados”.
Cum: Platformă civică apărută din mișcarea #15M, cu comitete locale de autogestionare.
Rezultate:
– Intrare rapidă în Parlament;
– Influență în guvernările locale și naționale;
– Reforma agendelor sociale.

România – Mișcarea Piața Universității 1989–1990
Unde: București, România.
Cum: Opoziție civică pașnică împotriva restaurării regimului FSN;
Rezultate:
– Avertisment istoric despre oligarhizarea tranziției;
– Manual viu de metode civice: greva foamei, manifestații permanente, portrete ale victimelor;
– Documente rămase: „Proclamația de la Timișoara”, „Scrisoarea celor 11”, „Jurnalul Pieței Universității”.

Roșia Montană – Salvați Roșia Montană (2000–2013)
Unde: România.
Cum: Coaliție de activiști, localnici, specialiști și organizații civice.
Rezultate:
– Blocarea proiectului minier RMGC;
– Obținerea statutului de Patrimoniu UNESCO;
– Exemplu de colaborare între generații și profesii diverse, cu o bază civică foarte solidă.

CONCLUZIE
O organizare civică eficientă în România poate și trebuie să pornească de la:
1. Grupuri mici, dar consistente– în fiecare oraș sau comună.
2. Rețele independente, fără ierarhii partinice sau externe.
3. Obiective clare, morale și vizibile public.
Este o luptă de durată, dar fiecare etapă contează — iar succesul nu este imposibil, ci doar necesită hotărâre, luciditate și solidaritate.
Doriți și un ghid concret în format PDF sau în formă de broșură militantă, cu exemple, modele și strategii?
Doriți și un ghid concret în format PDF sau în formă de broșură militantă, cu exemple, modele și strategii?

Manual simplificat de organizare civică independentă
I. Obiectivul general
Recucerirea României de către cetățeni prin organizare locală, federare națională și intervenție civică coordonată, cu scopul de a reda suveranitatea statului român: juridică, economică, politică și morală.

II. Principii fundamentale
1.    Independență față de partide, oligarhie și surse de finanțare netransparente;
2.    Transparență totală a procesului decizional și financiar;
3.    Democrație participativă, cu lideri revocabili și mandat limitat;
4.    Acțiune non-violentăși juridic impecabilă;
5.    Solidaritate și subsidiaritateîntre celule locale;
6.    Memorie istorică și responsabilitate morală față de trecutul recent.

III. Pașii esențiali de organizare
1. Formarea unui nucleu local (5–10 persoane)
– Discuții introductive despre situația reală a țării;
– Stabilirea unui calendar de întâlniri (fizic sau online);
– Crearea unui grup de comunicare (Telegram, WhatsApp, Signal);
– Acordarea unui nume și unei identități vizuale celulei (logo, slogan);
– Adoptarea unui Statut simplificat și a unei Declarații de principiicomune.

2. Elaborarea unui plan de acțiune local
– Analiza problemelor locale (corupție, abuzuri, pasivitate instituțională);
– Documentare și comunicare publică (pliante, articole, conferințe);
– Acțiuni punctuale: participare la ședințe ale consiliului local, monitorizare bugetară, întâlniri cu cetățenii.

3. Reunirea cu alte grupuri locale
– Conectarea cu platforme similare din alte localități prin:
– Forumuri comune;
– Reuniuni naționale online;
– Platforme de resurse și strategii comune.

4. Federare civică națională
– Alegerea de delegați rotativi(cu mandat temporar);
– Coordonarea unor campanii naționale de conștientizare;
– Organizarea unui congres civic cu obiectiv de reformare constituțională și instituțională.

IV. Model de statut (simplificat)
Art. 1 – [Numele grupului civic] este o rețea civică independentă, formată din cetățeni activi care doresc să contribuie la recucerirea suveranității României.
Art. 2 – Scopul organizației este educația civică, documentarea abuzurilor, participarea la viața publică și presiunea pentru reformă constituțională.
Art. 3 – Structura de conducere este formată dintr-un coordonator, un secretar și un responsabil cu comunicarea, aleși pe termen de 6 luni.
Art. 4 – Deciziile se iau prin vot egal, fiecare membru având drept de veto în cazul încălcării principiilor fundamentale.
Art. 5 – Finanțarea se face exclusiv din contribuții voluntare, transparente, afișate lunar.
Art. 6 – Orice membru poate cere dizolvarea structurii dacă aceasta se abate de la principiile fondatoare.

V. Declarație de principii
1. Ne declarăm loialitatea față de poporul român, nu față de partide sau ideologii impuse.
2.    Respingem corupția, oligarhia și manipularea prin mass-media afiliată puterii.
3.    Credem în dreptul fiecărei comunități de a decide local și în capacitatea poporului de a se autoguverna.
4.    Milităm pentru justiție dreaptă, educație veritabilă, economie suverană și demnitate morală.

VI. Ghid de acțiune pentru primele 90 de zile
Zilele 1–30:
– Formarea nucleului civic;
– Discuții introductive;
– Alegerea unui coordonator local;
– Publicarea unei pagini locale (blog/Facebook/Telegram);

Zilele 31–60:
– Identificarea problemelor locale urgente;
– Participare la ședințe publice ale consiliilor locale;
– Dialog cu alți cetățeni și recrutare de noi membri.

Zilele 61–90:
– Redactarea unui raport local de situație;
– Contactarea altor grupuri pentru formare de rețea regională;
– Lansarea unei campanii civice pe o temă locală (ex: opoziție la un abuz, solicitare de audit public etc.).

VII. Conectare și extindere
Recomandăm conectarea cu:
– Grupurile din diaspora implicate în susținerea suveranității României;
– Platforme civice independente (ex: comunitățile anti-corupție, anti-cenzură, pro-autonomie locală);
– Personalități morale și intelectuali care au dovedit integritate și spirit civic.
Acest manual poate fi adaptat, completat sau extins pe măsura dezvoltării fiecărei structuri locale.
„Fiecare sat, un consiliu moral. Fiecare oraș, un bastion civic. Fiecare român, un cetățean.”
– Pompeiu, numit „praefectus annonae” (responsabil cu aprovizionarea cu hrană a Cetății), a organizat o expediție navală pentru a aduce cereale din Africa și Sicilia;
– Marinarii se temeau să pornească la drum din cauza unei furtuni violente;·
– Pompeiu le-a spus celebra frază pentru a-i motiva să plece, subliniind că misiunea (interesul public) este mai importantă decât viața proprie.

INTERPRETĂRI ULTERIOARE
– Ernst Jünger, în cartea sa „Der Arbeiter” (1932), citează această expresie ca motto, într-un sens existențial: omul activ trebuie să-și asume riscuri și să meargă mai departe, chiar în fața morții.
– Albert Camus, în sens opus, ar fi putut combate această idee în Mitul lui Sisif, în care sensul vieții se fundamentează tocmai pe confruntarea cu absurdul, nu pe sacrificiul impus de putere.

SEMNIFICAȚIE SIMBOLICĂ
– Navigarea = metaforă pentru acțiune, înaintare, risc asumat;·
– Viața = condiția biologică, subordonată scopului, uneori ignorată pentru idealuri mai înalte.
Se poate înțelege și astfel: supraviețuirea nu este suficientă — e mai important să-ți asumi o misiune, un sens, chiar dacă implică risc.

REFLECȚIE CONTEMPORANĂ
Expresia poate fi interpretată astăzi în două direcții:
1. Idealistă și activistă: În fața unei cauze nobile (libertate, suveranitate), trebuie să mergi înainte cu orice risc.
2. Critic-reflexivă: Este o expresie a voinței de putere, care poate cere sacrificii disproporționate — și trebuie pusă sub semnul întrebării.

[1]ORIGINE ȘI CONTEXT ISTORIC
Această frază este atribuită generalului și omului politic roman Gnaeus Pompeius Magnus (Pompeiu cel Mare), în secolul I î.Hr.
Context:
– În jurul anului 56 î.Hr., Roma se confrunta cu o criză de aprovizionare cu grâne;
– Pompeiu, numit „praefectus annonae” (responsabil cu aprovizionarea cu hrană a Cetății), a organizat o expediție navală pentru a aduce cereale din Africa și Sicilia;
– Marinarii se temeau să pornească la drum din cauza unei furtuni violente;
– Pompeiu le-a spus celebra frază pentru a-i motiva să plece, subliniind că misiunea (interesul public) este mai importantă decât viața proprie.

SEMNIFICAȚIE SIMBOLICĂ
– Navigarea = metaforă pentru acțiune, înaintare, risc asumat;
– Viața = condiția biologică, subordonată scopului, uneori ignorată pentru idealuri mai înalte.
Se poate înțelege și astfel: supraviețuirea nu este suficientă — e mai important să-ți asumi o misiune, un sens, chiar dacă implică risc.