CNN se teme de o capcană a lui Putin pentru Trump, iar Zelensky se prăbușește în sondaje
Cel mai important trust de televiziune din SUA realizează o analiză în urma anunțatei întâlniri între Putin și Trump, neconfirmată de Kremlin, ulterior între liderii celor două superputeri și Zelensky, într-un nou efort de încheiere a păcii. Ca de obicei, Donald Trump este exuberant și încrezător că amenințarea sa cu sancțiunile împotriva Rusiei, care urmează mâine să intre în vigoare, l-ar speria pe liderul rus suficient pentru a fi de acord cu o încetare imediată a focului, asta în momentul în care trupele rusești sunt în plin avânt pe front, iar liniile ucrainene se apropie de momentul colapsării. Problema este încrederea populară din ce în ce mai scăzută consemnată în sondaje pentru Zelensky, sondaje care și așa au nevoie de aprobarea dictatorului de la Kiev pentru a apărea. În fapt cifrele situându-se la sub jumătate din cele 58 de procente, o creștere prestabilită artificial de regimul de la Kiev față de 52%, cifră consemnată de un sondaj anterior.
Din toate semnalele transmise de Kremlin, Putin nu intenționează să-și retragă armatele de pe pozițiile deja cucerite, iar amenințarea cu sancțiuni americane îl lasă rece, mai ales că după ridicarea pragului de alertă nucleară la nivelul imediat celui de război nuclear total din partea ambelor superputeri. S-a ajuns aici din vina președintelui american, Donald Trump, care are mari probleme în a justifica inflamarea bruscă a relațiilor de natură nucleară dintre cele două națiuni și în a se erija într-un porumbel al păcii internaționale, dorind cu ardoare un premiu NOBEL pentru PACE.
Donald Trump se aventurează nesigur în obținerea recunoașterii inernaționale cu orice preț
Dar oare Putin, pentru a-l cita pe președintele SUA într-un moment anterior și rar de luciditate asupra relațiilor cu Rusia, „îl promovează” din nou? Întreabă CNN, preluat de Cotidianul.
Frustrarea fierbinte a lui Trump față de Putin, care a pătat speranțele președintelui de a deveni un pacifist demn de Premiul Nobel, s-a evaporat după ce trimisul său, Steve Witkoff, a ieșit miercuri dintr-o întâlnire de trei ore cu omul puternic al Kremlinului. Trump a prezis că un summit care va avea loc în câteva săptămâni ar putea opri războiul din Ucraina, spunând că există „șanse foarte mari să punem capăt… acelui drum”.
Optimismul său era mai degrabă în caracterul său decât poziția din ultimele săptămâni, când a criticat aspru atacurile aeriene „dezgustătoare” ale lui Putin asupra Kievului și l-a numit pe liderul mondial pe care a încercat întotdeauna să-l impresioneze cel mai „absolut nebun”.
El a avertizat miercuri că nu a existat o „descoperire” la Moscova. Dar părea totuși incredibil de optimist, având în vedere recentele atacuri cu drone și rachete ale Rusiei asupra Ucrainei – unele dintre cele mai intense de până acum – și absența oricăror dovezi, pe parcursul a trei ani de lupte, că Putin are vreo intenție de a pune capăt oribilului război. Trump a susținut în repetate rânduri că sunt iminente progrese mari de la preluarea mandatului în ianuarie – după ce a promis, dar apoi nu a reușit să pună capăt războiului în 24 de ore.
Dar motivele lui Putin pentru continuarea războiului sunt mult mai convingătoare decât orice stimulent pe care Trump i-l poate oferi pentru a-l pune capăt.
„Cred că noi, cei de la Washington, subestimăm uneori cât de implicat este Kremlinul în purtarea acestui război”, a declarat David Salvo, expert în Rusia și director general al Alianței pentru Asigurarea Democrației din cadrul Fondului Marshall German.
„Legitimitatea și soarta întregului regim Putin se bazează nu doar pe încheierea acestui război în condiții rusești, ci și pe continuarea luptei împotriva lui în viitorul previzibil, întreaga economie fiind sprijinită în jurul războiului.”
Salvo, un fost oficial al Departamentului de Stat, a adăugat: „Pur și simplu nu văd nimic care să miște lucrurile și să schimbe calculele Kremlinului”, potrivit Cotidianul.
Zelensky se prăbușește chiar și în sondajele aprobate de el pentru publicare
Sondajul, efectuat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) pe un eșantion reprezentativ de peste o mie de persoane, este prima cercetare sociologică majoră după ce Zelenski a stârnit furia populară prin adoptarea rapidă a unei legi care subordona instituțiile anticorupție procurorului general numit de el.
Mii de ucraineni au manifestat la sfârșitul lunii trecute la Kiev și în alte orașe după adoptarea respectivei legi.
Luat prin surprindere de aceste proteste, Zelenski a făcut repede pasul înapoi și a propus o nouă lege care a restabilit independența instituțiilor anticorupție.
Potrivit sondajului publicat miercuri, rata de încredere în Zelenski este de 58%, în scădere față de maximul de 74% al ultimelor 18 luni înregistrat în luna mai și față de procentul 67% într-un sondaj similar din februarie-martie.
Pe lângă corupția din Ucraina, o a doua cauză principală a scăderii încrederii în Zelenskieste modul în care el gestionează războiul cu Rusia, explică institutul de sondare, conform căruia această scădere a ratei de încredere a fost observată încă de dinaintea protestelor desfășurate luna trecută.
Totuși, această încredere în Zelenski a fost oscilantă, iar minimul, de 52%, a fost consemnat într-un sondaj din decembrie 2024, înregistrând apoi o creștere, urmată de o altă scădere.
Dar scăderea observată acum pare să se înscrie într-un trend descendent. Volodimir Zelenski se bucură în continuare de ‘un nivel de încredere destul de ridicat’, dar scăderea graduală a acestuia ar trebui văzută ca un avertisment, notează în analiza sondajului directorul executiv al institutului KIIS, Anton Grușețki. „Trendul descendent persistent este un semnal îngrijorător ce impune atenție și decizii bine cugetate din partea autorităților”, adaugă acesta, conform Cotidianul.
Dan Libiu Mateescu
