Trecerea în neființă a lui Ion Iliescu stârnește polemici, precum când era în viață
Vestea inevitabilă a decesului primului președinte post-revoluționar a stârnit controverse, polemici care, ori nu-și aveau rostul, precum cele emanate de publiciștii progresiști, ori sunt simple rememorări ale perioadei sale prezidențiale, Iliescu în cele două mandate și jumătate ale sale marcând definitiv istoria României.
Că Ilie Bolojan a fost bătut de gândul de a-i refuza fostului președinte funeraliile naționale pentru a da satisfacție USR, cum scrie Ion Cristoiu, este foarte posibil, însă probabil că s-a gândit că ar oferi PSD un pretext întemeiat pentru a ieși de la guvernare, aspect pe care nu și l-a putut permite.
Ba, chiar a emis un comunicat rezonabil, ceea ce ne confirmă faptul că diversiunea USR a eșuat.
Cât despre dosarele mineriadelor fostului președinte, acestea vor deveni istorie, ținând cont totuși de nimicnicia procurorilor militari care le-au mușamalizat, întârziat și îngropat de-a dreptul, un argument irefutabil pentru inutilitatea și nemernicia Parchetului Militar în genere, de orice rang ar fi acesta.
Principalii jurnaliști ai țării au fost ca de obicei la poli diferiți cu aprecierile lor asupra evenimentului funebru, însă un fragment dintr-o scrisoare adresată de fostul președinte lui Cornel Nistorescu spune totul despre ținuta intelectuală a lui Ion Iliescu.
Pastila zilnică. Opinia lui Ion Cristoiu, publicist: Diversiunea pusă la cale de Ilie Bolojan pentru a nu-i face lui Ion Iliescu funeralii naționale fără a supăra PSD-ul.
Eu m-am pregătit să scriu, la un moment dat, și uite, ca să fac o dezvăluire, chiar am scris, dar am pus în rezervă.(…) Adică a circulat zvonul acum două – trei zile și am zis, băi, să fiu pregătit, să zic ceva despre asta, ca să fiu și eu la Breaking News.(…)
Și băi, și gata, cum se pregătește, funeralii, cutare.
Și m-am întrebat, băi, ce i-a apucat pe ăștia?
Băi, Bolojan ăsta nu e creștin? Ce dracu e? E, nu știu, sălbatic? Nu știu, ateu? Bolșevic? Cum se pui așa ceva?
Și m-am uitat în zilele următoare acestui anunț. A pornit o campanie în presă împotriva funeraliilor de stat, naționale, ce vreți, în legătură cu acest fost șef de stat.
Sigur, primul a fost celebrul Vladimir Tismăneanu, Volodea Tismăneanu, nu are nicio rost să discut, care chiar că este un gunoi, pentru că el este autorul unui interviu de o carte cu Iliescu, care la vremea respectivă, Iliescu era președinte, a fost o ordinărie, era un lins în fund a lui Iliescu.
Eu am scris împotriva acelei cărți, eu într-una din culegerile mele se eseuri am publicat. Se numea, nu știu cum, Dialoguri la sfârșit de secol. L-am făcut.
Când am fost într-o călătorie cu Ion Iliescu la Washington l-am întâlnit pe Vladimir Tismăneanu, pe care îl știam, și l-am întrebat, băi, omule, ce te-a apucat?
Și mi-a zis, băi, Iliescu. Am înțeles.
Nu poți să sari de la linsul în fund al lui Iliescu la a spune că e criminal. Mă rog, este saltul tipic lui Tismăneanu și al familiei sale de cu bolșevici.
La bolșevici așa este. Dacă a zis partidul că numai că Stalin e ticălos, e ticălos. Dacă a zis că e mare – bun, închei.
Presa tefelistă, terfelindu-l pe marele dispărut la nicio oră după deces
Și uite campanie. Adevărul, Realitatea. O campanie împotriva de ce trebuie funeralii. Și azi am văzut și pe… n-aș fi tresărit dacă nu scria Dan Tapalagă personal.
Păi Dan Tapalagă este în presă purtătorul de cuvânt al lui Ilie Bolojean. Chiar și campaniile împotriva lui Nicușor Dan sunt duse de în numele lui Ilie Bolojan. El este autorul textului care a spus că după ce i-a luat interviu lui Ilie Bolojean nu știu… a simțit nevoia să-și clătească gura care a pus întrebări cu apă sfințită. Nu cum să zic, adică a simțit nevoia să-și conserve gura. Băi, a zis, a zis că nu-i vine să creadă că gura a lui a putut să-i pună întrebări marelui Bolojean.
Bă, las-o, dracului, nu știu… Și dacă ar fi… nu știu… ziceți… Iulius Cezar.
Bun. Și acum mă întreb, măi, dar cum se explică acea încălcare a unui reguli creștine de către Bolojan. Ați înțeles.
Au lansat această chestie pentru ca el, Bolojean și gașca USR, să poată să dea peste bot PSD-ului, dacă ar vrea funeralii, să spună, băi, ați văzut, băi, e o întreagă revoltă cutare.
Acum, acum înțeles că sunt și presiuni asupra Ninei să nu mai fie, să fie o chestie, să se ceară ca să fie o chestie privată. Băi, ce bandit poate fi acest Ilie Bolojan.
Deci el a pus la cale o diversiune ca să nu-i mai facă funeralii lui Ion Iliescu fără a se certa cu PSD-ul care el e la înghesuială, adică până la urmă e partid de guvernământ.
Dacă nici fondatorul acestui partid și al politicii de stânga în România nu beneficiază ca șef de stat, atunci înseamnă că PSD-ul care e la guvernare poate să ducă să se culce, scrie jurnalistul preluat de Știri pe Surse.
Ilie Bolojan, într-o postare pe cât de lemnoasă, pe atât de rezonabilă
„A încetat astăzi din viață Ion Iliescu, fost președinte al României și lider politic în perioada de după 1989.
A deținut funcția de șef al statului timp de două mandate și a condus principalul partid de stânga al acelor ani.
În timpul mandatului său au fost adoptate documente și decizii care au influențat direcția României, între care Declarația de la Snagov și revizuirea Constituției din 2003, acte care au stat la baza unor schimbări majore în plan politic și instituțional.
Dispariția sa reprezintă încheierea unei etape semnificative din istoria recentă a țării, marcată de tranziția post-comunistă și de transformări esențiale în viața publică.
Ion Iliescu intră acum în istorie și la dreapta analiză a acesteia.
Transmit condoleanțe familiei, prietenilor și tuturor celor apropiați”, scrie Ilie Bolojan pe Facebook.
Ion Iliescu, fragment dintr-o scrisoare adresată lui Nistorescu
„O ţară nu e niciodată săracă financiar, decât dacă e săracă cu duhul. Colapsul economic e şi un efect al carenţelor educaţionale şi privatizării, respectiv izolării, elitelor culturale. De la elita bunei guvernări s-a ajuns la o antipatie generală faţă de tot ce înseamnă elite în România.
Cauzele acestui fenomen sunt multiple. Pe de o parte, elita culturală, de la care existau aşteptări politice, a confiscat sfera publică şi a pretins un monopol asupra adevărului. Din păcate, şi cineva trebuie să o spună, elitele au privatizat cercuri de influenţă şi forme de adevăr ale spaţiului public.
Pe de altă parte, în loc să se deschidă maselor (…) elitele s-au înstrăinat de cei mulţi. Ba mai mult, au simţit că se întinează dacă stau aproape de ei.
Avem o elită căreia masele îi repugnă şi invers. Faptul că elitele – culturale şi politice deopotrivă – au divizat sfera publică în ‘noi şi restul’ a făcut ca democraţia să fie tot mai străină meritocraţiei şi ca interesul majoritar al maselor pentru guvernare să scadă, spre indiferenţă şi neimplicare.
De aici, absenteismul la vot, care este, în felul său, o probă de neîncredere în elitele culturale şi politice, singurele care ar putea ‘schimba ceva”a scris Ion Iliescu, potrivit Cotidianul.
„Care politician român de azi de la Cotroceni sau din Piața Victoriei este în stare să formuleze asemenea fraze și judecăți?” se întreabă Cornel Nistorescu în Cotidianul.
Dan Libiu Mateescu
Care-s elitele Nistorescule????