Ilie Bolojan a identificat tarele sistemului de Sănătate, dar disimulează adevărul acestora
Într-o filipică spumegândă la adresa sistemului de Sănătate, premierul Ilie Bolojan a aruncat toată măgăreața pe managerii de spitale și pe doctori, aceștia din urmă vezi Doamne!, încasează la spitalele private, unde au cabinete după programul la stat, onorarii de la pacienții care au fost tratați tot de respectivii medici la spitalele de stat. Există adevăr obiectiv în această afirmație, dar Bolojan trece sub tăcere complice modul în care sunt numiți managerii de spitale din cuprinsul unui județ, anume de liderii politici ai PNL și PSD, în urma unor concursuri în marea lor majoritate trucate de CA-urile politice ale spitalelor în cauză și de Direcțiile Județene de Sănătate din CJ-urile tutelare, precum la Brașov, care conduc și consiliile județene respective și municipiile din respectivul județ. Iar Bolojan știe acest lucru, pentru că și el a făcut la fel ca stăpân de municipiu reședință de județ, dar ulterior și de județ. Iar legea care permite această extrapolare a serviciilor medicale de stat înspre plată la spitalele private, care nu au posibilitățile unei clinici universitare sau ale unui spital județean să performeze chirurgical, sau să aplice tratamente complexe, decât cu puține excepții, a fost inițiată de parlamentarii PNL și PSD și de miniștrii PNL și PSD ai Sănătății.
Prin urmare, la cine se stropșește ridicolul încruntăcios de prim-ministru?
Că la acoliții lui din PNL, sau din guvern, nu.
Și-apoi a mai enunțat o gogonată, recomandă populist consumul de medicamente mai ieftine și eliminarea celor scumpe, ca-n anii de aur ai regimului ceaușist, dictator cu care l-au comparat și Ion Cristoiu și Cornel Nistorescu. Mandarinii săi liberali, însă, se tratează în spitale scumpe din cadrul țărilor UE, tratamente pe care apoi le decontează în țară la CAS-uri.
Pe de altă parte, Ilie Bolojan susține reînarmarea aberantă a României și nu numai în beneficiul Armatei Române, ci și al Ucrainei, guvernul urmând să achiziționeze sisteme avansate de apărare aeriană israeliană, în valoare de două miliarde de dolari, pe care apoi s-o doneze Ucrainei, împreună cu încă un sistem Patriot.
De la mame însărcinate, de la studenți, de la persoane cu dizabilități, de la orașele, comunele și satele țării prin anularea Programului Saligny, de la Educație și de la Sănătate, Bolojan este pregătit să taie zeci de procente din bugetele sectoriale, fără a resimți remușcări pentru aruncarea comunităților locale în subdezvoltare și sărăcie, iar pe români într-o paradigmă socială în care nu vor mai avea acces la servicii de Sănătate rezonabile.
Unii lideri social-democrați, precum Paul Stănescu, au perfectă dreptate când se revoltă împotriva coaliției imorale, însă cu un președinte corupt și venal până în măduva oaselor PSD nu se mai poate redresa în încrederea românilor, mai ales că nu concepe să iasă de la guvernare și să prăbușească acest guvern nelegiuit la prima moțiune de cenzură, aruncându-i pe liberali în cea mai neagră opoziție din existența lor ticăloșită în istoria României.
Cheltuielile pentru Sănătate, prea mari pentru un popor așa de mic, crede Bolojan
„Sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani și sunt două aspecte majore care îi afectează buna funcționare”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
El a subliniat că prima problemă este legată de creșterea accelerată a cheltuielilor:
„Nu mai putem susține această creștere în anii următori, raportat la veniturile pe care le avem la buget. Așa cum am prezentat și data trecută, cheltuielile alocate prin Casa Națională de Sănătate sistemului sanitar au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente ale bugetului de stat, față de o pondere de aproximativ 11%, cât înregistram în anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere.”
Bolojan a explicat că această situație generează o presiune constantă pe buget:
„În consecință, există o presiune puternică asupra bugetului pentru acoperirea acestor cheltuieli.
În acest an, avem un buget alocat de 77 de miliarde de lei, la care colegii noștri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, pentru a:
1. Achita facturile restante – pentru că, din martie, nu am mai avut capacitatea financiară de a plăti integral sumele.
2. Asigura funcționarea sistemului până la finalul anului.”
Potrivit premierului, este nevoie de cel puțin 10 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară – „ceea ce reprezintă o presiune mare pe bugetul de stat.”
Bolojan a proiectat dezumflarea cheltuielilor necorelate din Sănătate
Lipsa unei corelații între fondurile investite și calitatea serviciilor oferite: „Această creștere importantă a sumelor pentru sănătate nu se reflectă proporțional nici în calitatea serviciilor oferite cetățenilor, nici în percepția și satisfacția pacienților.
Măsurile propuse încearcă să rezolve o parte dintre aceste probleme, atacând cauzele care ne-au adus aici.” Ineficiența managerială: („Avem conducători de spitale care nu performează… nu există presiune sau stimulent pentru performanță”), cheltuielile salariale disproporționate („Spitalele ajung să existe mai mult pentru angajați, nu pentru pacienți”), frauda și serviciile „umflate” („Cheltuielile cresc, dar fără beneficii reale pentru pacienți”), precum și lipsa digitalizării: „Lipsa digitalizării împiedică transparența și eficiența.
E nevoie urgentă de finalizarea softurilor Casei Naționale și interconectarea cu spitalele.” De asemenea, Bolojan a criticat dezechilibrul public-privat din sistem:
„Există un dezechilibru între public și privat care favorizează ieșirea banilor din sistemul public. Trebuie reglementată mai bine relația dintre cele două sectoare.” În plus, a semnalat lipsa unor criterii de performanță pentru salarizarea medicilor: „Vor fi demarate proiecte pilot pentru salarizarea bazată pe performanță.”
Printre alte probleme enunțate se numără și lipsa autorității managerilor („Fără un raport de performanță clar, managerii nu pot cere rezultate”), supraconsumul de medicamente inovative („Este necesară o trecere la medicamente generice acolo unde este posibil”) și prevenția slabă: „Pacienții ajung în spitale cu boli în stadii avansate, din lipsa tratamentelor în ambulatorii, la medicul de familie sau în spitalizare de zi.”
Premierul a subliniat că măsurile ce urmează a fi luate vor viza atât responsabilizarea managementului, cât și o restructurare a modului în care sunt cheltuite fondurile, potrivit Știri pe Surse.
Rogobete vrea spitale strategice, înconjurate probabil de sârmă ghimpată
Ministrul Sănătății a explicat, mai direct sau mai indirect, că în prezent se sifonează bani în sistemul sanitar. Medicii internează pacienți fictiv, spitalele private decontează tratament închipuite și trimit foarte mulți pacienți la spitalele de stat. Ministrul Alexandru Rogobete a ținut să-și ceară scuze în fața pacienților:
”Îmi cer scuze în fața pacienților care sunt trimiși la 12 noaptea după o fiolă de algocalmin”, a spus Rogobete.
„Crearea unor spitale strategice va asigura o distribuție mai eficientă a resurselor și specializărilor, ajutând la tratarea celor mai complexe cazuri și la oferirea unor servicii prioritare.” a mai spus ministrul Sănătății, conform Știri pe Surse, copiind probabil terminologia de la industriile strategice ale țării, făcute pulbere de guvernările postdecembriste.
Dan Libiu Mateescu
